Oțelul și aluminiul devin mai scumpe! Trump impune taxe drastice pentru importuri: „America devine din nou bogată”

Președintele american Donald Trump a semnat un decret prin care impune taxe de 25% pentru toate tipurile de oțel și aluminiu importate în Statele Unite. „Este important pentru țara noastră să avem oțel și aluminiu produse pe teritoriul nostru. Vorbim de taxe de 25%, fără excepții, indiferent de țara de proveniență. […] Este un lucru mare. Înseamnă că vom fi din nou bogați”, a declarat Trump.

În plus, președintele american a semnat un decret privind introducerea „standardului nord-american”, conform căruia tot oțelul importat trebuie să fie „topit și turnat”, iar aluminiul „topit și turnat” în această regiune. Astfel, se limitează importul de oțel minim prelucrat din China în SUA. Trump a mai adăugat că ar putea introduce taxe suplimentare pentru importurile de medicamente și cipuri pentru computere în perioada următoare. El a subliniat că „nu este împotriva” măsurilor de răspuns din partea altor țări.

Consilierul comercial al președintelui, Peter Navarro, a afirmat că taxele pe oțel și aluminiu „vor pune capăt dumpingului străin, vor crește producția internă și vor face industria noastră de oțel și aluminiu un pilon al securității economice și naționale a Americii”. El a mai spus că SUA nu vor mai fi nevoite să se bazeze pe state străine „în industrii atât de importante, cum ar fi cele de oțel și aluminiu”.

Canadă este cel mai mare furnizor de oțel al SUA, urmată de Brazilia, Mexic, Coreea de Sud și Vietnam. În primul său mandat, Trump a impus și alte taxe pentru importul de metale. În 2018, a stabilit taxe de 25% pentru importul de oțel și de 10% pentru aluminiu din toate țările, cu excepția Canadei și Mexicului. Ulterior, taxele au fost aplicate și pentru aceste țări, dar în 2019 au fost anulate.

Televiziunea NBC a remarcat că atunci Trump a explicat impunerea taxelor „din motive de securitate națională”, iar acum subliniază necesitatea creării de locuri de muncă și reducerea deficitului comercial al SUA.

La începutul lunii februarie, președintele american a impus taxe de 10% pe produsele din China și de 25% pe cele din Mexic și Canada, explicând aceste măsuri prin lupta împotriva migrației ilegale și a comerțului cu fentanyl. Ottawa și Mexicul au ajuns să negocieze o amânare a intrării în vigoare a taxelor, convenind să adopte măsuri suplimentare pentru combaterea acestor probleme. China, la rândul său, a dat în judecată Statele Unite la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și a introdus taxe de 10-15% pe importurile din SUA, inclusiv pe petrol, cărbune și GNL.

#aluminiu #taxe #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.