Oțelul și aluminiul devin mai scumpe! Trump impune taxe drastice pentru importuri: „America devine din nou bogată”

Președintele american Donald Trump a semnat un decret prin care impune taxe de 25% pentru toate tipurile de oțel și aluminiu importate în Statele Unite. „Este important pentru țara noastră să avem oțel și aluminiu produse pe teritoriul nostru. Vorbim de taxe de 25%, fără excepții, indiferent de țara de proveniență. […] Este un lucru mare. Înseamnă că vom fi din nou bogați”, a declarat Trump.

În plus, președintele american a semnat un decret privind introducerea „standardului nord-american”, conform căruia tot oțelul importat trebuie să fie „topit și turnat”, iar aluminiul „topit și turnat” în această regiune. Astfel, se limitează importul de oțel minim prelucrat din China în SUA. Trump a mai adăugat că ar putea introduce taxe suplimentare pentru importurile de medicamente și cipuri pentru computere în perioada următoare. El a subliniat că „nu este împotriva” măsurilor de răspuns din partea altor țări.

Consilierul comercial al președintelui, Peter Navarro, a afirmat că taxele pe oțel și aluminiu „vor pune capăt dumpingului străin, vor crește producția internă și vor face industria noastră de oțel și aluminiu un pilon al securității economice și naționale a Americii”. El a mai spus că SUA nu vor mai fi nevoite să se bazeze pe state străine „în industrii atât de importante, cum ar fi cele de oțel și aluminiu”.

Canadă este cel mai mare furnizor de oțel al SUA, urmată de Brazilia, Mexic, Coreea de Sud și Vietnam. În primul său mandat, Trump a impus și alte taxe pentru importul de metale. În 2018, a stabilit taxe de 25% pentru importul de oțel și de 10% pentru aluminiu din toate țările, cu excepția Canadei și Mexicului. Ulterior, taxele au fost aplicate și pentru aceste țări, dar în 2019 au fost anulate.

Televiziunea NBC a remarcat că atunci Trump a explicat impunerea taxelor „din motive de securitate națională”, iar acum subliniază necesitatea creării de locuri de muncă și reducerea deficitului comercial al SUA.

La începutul lunii februarie, președintele american a impus taxe de 10% pe produsele din China și de 25% pe cele din Mexic și Canada, explicând aceste măsuri prin lupta împotriva migrației ilegale și a comerțului cu fentanyl. Ottawa și Mexicul au ajuns să negocieze o amânare a intrării în vigoare a taxelor, convenind să adopte măsuri suplimentare pentru combaterea acestor probleme. China, la rândul său, a dat în judecată Statele Unite la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și a introdus taxe de 10-15% pe importurile din SUA, inclusiv pe petrol, cărbune și GNL.

#aluminiu #taxe #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a stârnit reacții ironice după ce a comparat confortul trenului modernizat care circulă spre Iași cu cel al trenurilor de mare viteză din Japonia.

Invitat la emisiunea „Puterea a patra” de la N4, oficialul a declarat că experiența de călătorie nu ar fi cu mult diferită. „Trenul care circulă astăzi la Iași este un tren nou modernizat. Am circulat la Tokyo — confortul din trenul care merge la Iași nu este diferit față de cel care circulă în Tokyo cu viteza de 350 km la oră”, a afirmat Bolea.

Declarația vine însă pe fundalul unei realități mult mai puțin futuriste. Potrivit raportului TEN-T 2023–2025, calea ferată din Republica Moldova se află într-o stare critică: întreaga rețea de bază este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproape 45% din rețeaua extinsă este foarte degradată.

În prezent, trenurile din Moldova circulă cu aproximativ 48% din viteza pentru care a fost proiectată infrastructura, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h — departe de standardele trenurilor de mare viteză invocate de ministru.

Rețeaua feroviară operațională are 1.232 km de linii principale, toate neelectrificate, cu linie simplă și ecartament larg de 1.520 mm, incompatibil cu standardul european. Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) lipsește complet, iar progrese reale de modernizare nu au fost înregistrate în ultimii ani, arată raportul.

În aceste condiții, comparația făcută de ministru a fost primită cu sprâncene ridicate în mediul public, unde diferența dintre vitezele de 80 km/h din Moldova și 350 km/h din Japonia rămâne, cel puțin deocamdată, mai mare decât distanța Chișinău–Tokyo.