Oțelul și aluminiul devin mai scumpe! Trump impune taxe drastice pentru importuri: „America devine din nou bogată”

Președintele american Donald Trump a semnat un decret prin care impune taxe de 25% pentru toate tipurile de oțel și aluminiu importate în Statele Unite. „Este important pentru țara noastră să avem oțel și aluminiu produse pe teritoriul nostru. Vorbim de taxe de 25%, fără excepții, indiferent de țara de proveniență. […] Este un lucru mare. Înseamnă că vom fi din nou bogați”, a declarat Trump.

În plus, președintele american a semnat un decret privind introducerea „standardului nord-american”, conform căruia tot oțelul importat trebuie să fie „topit și turnat”, iar aluminiul „topit și turnat” în această regiune. Astfel, se limitează importul de oțel minim prelucrat din China în SUA. Trump a mai adăugat că ar putea introduce taxe suplimentare pentru importurile de medicamente și cipuri pentru computere în perioada următoare. El a subliniat că „nu este împotriva” măsurilor de răspuns din partea altor țări.

Consilierul comercial al președintelui, Peter Navarro, a afirmat că taxele pe oțel și aluminiu „vor pune capăt dumpingului străin, vor crește producția internă și vor face industria noastră de oțel și aluminiu un pilon al securității economice și naționale a Americii”. El a mai spus că SUA nu vor mai fi nevoite să se bazeze pe state străine „în industrii atât de importante, cum ar fi cele de oțel și aluminiu”.

Canadă este cel mai mare furnizor de oțel al SUA, urmată de Brazilia, Mexic, Coreea de Sud și Vietnam. În primul său mandat, Trump a impus și alte taxe pentru importul de metale. În 2018, a stabilit taxe de 25% pentru importul de oțel și de 10% pentru aluminiu din toate țările, cu excepția Canadei și Mexicului. Ulterior, taxele au fost aplicate și pentru aceste țări, dar în 2019 au fost anulate.

Televiziunea NBC a remarcat că atunci Trump a explicat impunerea taxelor „din motive de securitate națională”, iar acum subliniază necesitatea creării de locuri de muncă și reducerea deficitului comercial al SUA.

La începutul lunii februarie, președintele american a impus taxe de 10% pe produsele din China și de 25% pe cele din Mexic și Canada, explicând aceste măsuri prin lupta împotriva migrației ilegale și a comerțului cu fentanyl. Ottawa și Mexicul au ajuns să negocieze o amânare a intrării în vigoare a taxelor, convenind să adopte măsuri suplimentare pentru combaterea acestor probleme. China, la rândul său, a dat în judecată Statele Unite la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și a introdus taxe de 10-15% pe importurile din SUA, inclusiv pe petrol, cărbune și GNL.

#aluminiu #taxe #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.