Oțelul și aluminiul devin mai scumpe! Trump impune taxe drastice pentru importuri: „America devine din nou bogată”

Președintele american Donald Trump a semnat un decret prin care impune taxe de 25% pentru toate tipurile de oțel și aluminiu importate în Statele Unite. „Este important pentru țara noastră să avem oțel și aluminiu produse pe teritoriul nostru. Vorbim de taxe de 25%, fără excepții, indiferent de țara de proveniență. […] Este un lucru mare. Înseamnă că vom fi din nou bogați”, a declarat Trump.

În plus, președintele american a semnat un decret privind introducerea „standardului nord-american”, conform căruia tot oțelul importat trebuie să fie „topit și turnat”, iar aluminiul „topit și turnat” în această regiune. Astfel, se limitează importul de oțel minim prelucrat din China în SUA. Trump a mai adăugat că ar putea introduce taxe suplimentare pentru importurile de medicamente și cipuri pentru computere în perioada următoare. El a subliniat că „nu este împotriva” măsurilor de răspuns din partea altor țări.

Consilierul comercial al președintelui, Peter Navarro, a afirmat că taxele pe oțel și aluminiu „vor pune capăt dumpingului străin, vor crește producția internă și vor face industria noastră de oțel și aluminiu un pilon al securității economice și naționale a Americii”. El a mai spus că SUA nu vor mai fi nevoite să se bazeze pe state străine „în industrii atât de importante, cum ar fi cele de oțel și aluminiu”.

Canadă este cel mai mare furnizor de oțel al SUA, urmată de Brazilia, Mexic, Coreea de Sud și Vietnam. În primul său mandat, Trump a impus și alte taxe pentru importul de metale. În 2018, a stabilit taxe de 25% pentru importul de oțel și de 10% pentru aluminiu din toate țările, cu excepția Canadei și Mexicului. Ulterior, taxele au fost aplicate și pentru aceste țări, dar în 2019 au fost anulate.

Televiziunea NBC a remarcat că atunci Trump a explicat impunerea taxelor „din motive de securitate națională”, iar acum subliniază necesitatea creării de locuri de muncă și reducerea deficitului comercial al SUA.

La începutul lunii februarie, președintele american a impus taxe de 10% pe produsele din China și de 25% pe cele din Mexic și Canada, explicând aceste măsuri prin lupta împotriva migrației ilegale și a comerțului cu fentanyl. Ottawa și Mexicul au ajuns să negocieze o amânare a intrării în vigoare a taxelor, convenind să adopte măsuri suplimentare pentru combaterea acestor probleme. China, la rândul său, a dat în judecată Statele Unite la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și a introdus taxe de 10-15% pe importurile din SUA, inclusiv pe petrol, cărbune și GNL.

#aluminiu #taxe #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.