Pana digitală a blocat morții în frigidere! Câte cadavre nu au putut fi ridicate de rude

01 Sept. 2025, 12:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2025, 12:59 // Actual //  Ursu Victor

25 de cadavre, examinate medico-legal, nu au putut fi eliberate rudelor, în data de 14 august, când a picat sistemul digital. Într-un răspuns oferit pentru BANI.MD, Centrul de Medicină Legală (CML) din Chișinău susține că, și în trecut, au mai existat asemenea probleme, inclusiv pe o perioadă de două zile.

Instituția precizează că, potrivit Ordinului Ministerului Sănătății, la 18 septembrie 2024 a fost lansat sistemul informațional „Constatarea medicală a nașterii și a decesului” (eCMND). Conform cadrului legal, responsabilitatea pentru administrarea și funcționarea acestui sistem revine Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), nu Centrelor de Medicină Legală, care sunt doar utilizatori.

În situații de defecțiuni, ANSP, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică și dezvoltatorul SI eCMND, este responsabilă pentru identificarea și remedierea problemelor tehnice, precum și pentru asigurarea suportului consultativ și metodic.

CML subliniază că nu are dreptul legal de a elibera certificatele de deces pe suport de hârtie în lipsa funcționării platformei electronice. Totodată, instituția arată că activitatea sa internă nu a fost afectată direct de întreruperea sistemului, însă procedura de eliberare a documentelor pentru familii a depins exclusiv de remedierea defecțiunii de către ANSP.

„Respectiv Centrul de Medicină Legală este doar utilizator al acestui sistem informațional. Indicația cu privire la interzicerea eliberării ‘Certificatelor medicale constatatoare ale decesului’ pe suport de hârtie vine din partea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică”, se arată în adresa semnată de vicedirectorul Ivan Bulgaru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.