Panama anulează taxele pentru navele americane, după amenințările lui Trump de a prelua canalul

Panama a decis să anuleze taxele pentru navele americane care trec prin Canalul Panama, a anunțat Departamentul de Stat al SUA. „Vasele guvernamentale ale Statelor Unite pot acum să treacă prin Canalul Panama fără a plăti taxe, ceea ce va economisi milioane de dolari guvernului american anual”, se arată într-un mesaj al departamentului pe rețeaua socială X.

Decizia autorităților panameze a venit după amenințările președintelui SUA, Donald Trump, de a prelua controlul asupra Canalului Panama. Trump a subliniat că navele și vasele militare americane plătesc mult prea mult pentru a utiliza această arteră navigabilă. De asemenea, Trump a subliniat influența semnificativă a Chinei asupra canalului, menționând că terminalele de marfă de pe ambele părți sunt administrate de o filială a companiei Hutchison Whampoa Ltd. din Hong Kong. „Nu i-am dat acest canal Chinei, l-am dat Panamei și acum îl vom lua înapoi”, a promis Trump în discursul său inaugural din 20 ianuarie. După această declarație, noul secretar de stat al SUA, Marco Rubio, a ales Panama pentru prima sa vizită externă. În urma întâlnirii cu Rubio, președintele Panamei, Raúl Mulino, a declarat că țara va ieși din inițiativa globală a Chinei „O centură, un drum”, care reprezintă o strategie globală a Beijingului pentru dezvoltarea logisticii, infrastructurii și comerțului. Mulino a explicat că SUA consideră prezența Chinei în zona canalului ca o încălcare a acordului prin care Washingtonul a transferat controlul asupra infrastructurii în 1999.

În ciuda concesiilor făcute de autoritățile panameze, Trump nu și-a schimbat poziția față de revendicarea canalului. „Încercăm să recuperăm Canalul Panama. Acest lucru se va întâmpla”, a declarat el după vizita secretarului de stat în America Latină. În 1903, SUA au sprijinit separarea Panamei de Columbia și au semnat un acord prin care Washingtonul a obținut „drepturi permanente” de utilizare și control asupra zonei destinate Canalului Panama. Cu toate acestea, în 1977, în contextul unei creșteri a sentimentelor anti-americane, părțile au semnat noi acorduri. Unul dintre acestea prevedea ca, până în 1999, controlul asupra canalului să fie complet transferat autorităților panameze. Al doilea acord a eliminat posibilitatea ca SUA să stabilească baze militare în zona canalului, dar a păstrat dreptul de a tranzita cu vasele militare prin acest drum navigabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#panam #taxe #SUA #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.