Pandemia a obligat profesorii din Moldova să se adapteze la transformările tehnologice

Dacă până la pandemie doar 24% dintre profesori foloseau tehnologiile informaționale în clasă, în prezent circa 80% au învățat să creeze conținuturi digitale proprii. Asta arată rezultatele unui sondaj realizat de Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului”.

În cadrul sondajului au participat peste 1000 de respondenți din toată țara. Aceștia sunt profesori din toate categoriile de vârstă, de la tineri sub 25 ani, până la 60+, (vârsta medie 46 ani), ei predau diverse discipline școlare, dintre care 35% – din aria curriculară științe și tehnologii.

Rezultatele sondajului au demonstrat capacitatea profesorilor din Moldova de a se adapta transformărilor tehnologice, fapt care va aduce beneficii pe termen lung pentru sistemul educațional, prin modernizarea practicilor și metodelor de predare, cu aplicarea largă a mijloacelor TIC.

Astfel, până la pandemie doar 24% din respondenți au folosit tehnologii informaționale în clasă, iar cca 50% înainte de pandemie au folosit rețele sociale, email și aplicații de comunicare pe internet doar în scopuri personale.

Fiind impuși de pandemie să treacă la predarea online, cca 80% au asimilat mai multe tehnologii și instrumente digitale, și-au îmbunătățit considerabil abilitățile TIC, au învățat să creeze conținuturi digitale proprii. 73% susțin că folosirea mai multor instrumente digitale în timpul pandemiei i-a ajutat să-și facă lecțiile mai interesante pentru elevi.

Cea mai importantă concluzie a acestui sondaj – majoritatea profesorilor din Moldova (82%) cred că indiferent de situație, pe viitor vor continua să folosească anumite tehnologii asimilate în timpul pandemiei și nu vor mai reveni completamente la metodele de predare vechi.

ȘTIRI, VIDEO, NO COMMENT pe Telegram Realitatea/RLIVE TV.

#tehnologii #transformari tehnologice #profesori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.