Paradisurile fiscale de pe insulele britanice atrag investitori. Revenirea criptomonedelor

Pe măsură ce lumea financiară pare să se fi îndrăgostit de bitcoin, Insulele Channel – un șir de mici teritorii britanice – oferă investitorilor cripto stimulente pentru a-și muta banii din paradisurile fiscale.

Jersey și Guernsey – situate în largul coastei franceze – atrag cripto, blockchain și alte firme fintech datorită legilor lor fiscale favorabile. Nicio insulă nu are câștiguri de capital sau impozit pe moștenire, ceea ce le face locații atractive pentru firmele de investiții.

Jersey a atras firme, inclusiv CoinShares, care gestionează active în valoare de aproximativ 3 miliarde de dolari. Grupul din Elveția a folosit Jersey pentru a-și înființa produsul tranzacționat la bursă Physical Bitcoin, susținut de cripto, în ianuarie 2021. Între timp, directorul executiv al Guernsey Finance a făcut o călătorie recentă la Miami, care s-a impus ca unul dintre cele mai cunoscute hub-uri cripto din SUA.

Acest lucru face parte dintr-un efort de a atrage investitorii cripto occidentali pe insulă și departe de paradisurile fiscale rivale precum Insulele Cayman, potrivit lui Barney Lewis, un manager de fond din Guernsey, la firma de investiții Zedra. „Concurăm direct cu Cayman și vedem migrarea fondurilor americane de acolo”, a spus el. „Investitorii brazilieni și sud-americani s-au îndrăgostit de Cayman și mută capital în Guernsey”.

Efortul Insulelor Channel de a atrage investitorii cripto a coincis cu o retragere pe scară largă a activelor digitale în ultimele nouă sau zece luni. Bitcoin a scăzut cu 49,7% până la puțin sub 24.000 de dolari în 2022, în timp ce tokenul de mare capitalizare Ethereum a scăzut cu 49,8% la sub 1.900 de dolari.

De asemenea, acțiunile s-au prăbușit în 2022, ceea ce înseamnă că investitorii tradiționali încep să se îndoiască de eficiența cripto-ului ca potențial diversificator, în special pe măsură ce inflația de consum a crescut în întreaga lume.

Există un oarecare optimism în Insulele Canalului că o abordare proactivă pentru a atrage investitorii acum va pune Jersey și Guernsey într-o poziție ideală pentru a profita de pe urma revenirii criptomonedelor, potrivit Business Insider.

#paradis fiscal #crypto #Londra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.