Paradox economic! Moldova vinde tone de șrot în offshore, dar cumpără furaje la preț de aur

Comerțul cu furaje al Republicii Moldova a totalizat 34 de mii de tone în luna octombrie, în valoare de 220,1 milioane lei. Deși balanța fizică este pozitivă (+16 mii tone), cea valorică rămâne negativă, cu un deficit de 44,8 milioane lei, deoarece prețul mediu al importurilor este de circa 4,2 ori mai mare decât al exporturilor, potrivit datelor economistului Iurie Rija.

Importurile au însumat 9 mii tone, în valoare de 132,5 milioane lei (27% din volum și 60% din valoare), dominate de furaje și produse pentru zootehnie: 5,8 mii tone pentru 109,3 milioane lei, la un preț mediu de 18,9 lei/kg. În structură intră șrotul de soia (2,7 mii tone; 19,6 milioane lei; 7,3 lei/kg), făina necomestibilă – volum mic, dar preț ridicat (39 tone; 1,3 milioane lei; 32,5 lei/kg), tărâțe (240 tone; 770 mii lei; 3,2 lei/kg) și bardă (23 tone; 114 mii lei; 5,0 lei/kg). Exporturile au totalizat 25 mii tone și 87,6 milioane lei (73% din volum și 40% din valoare), cu pondere covârșitoare a turtei/șroturilor oleaginoase: 20,2 mii tone, 70,4 milioane lei, la 3,5 lei/kg. Tărâțele au atins 3,2 mii tone și 9,4 milioane lei (2,9 lei/kg), iar barda 1,5 mii tone și 5,6 milioane lei (3,9 lei/kg). Excepție notabilă, șrotul de soia la export a înregistrat un preț mediu de 19,3 lei/kg pe volume reduse, semnalând segment premium.

Geografia arată importuri din 15 țări, cu Ucraina pe primul loc (6,2 mii tone; 46,8 milioane lei), urmată de România (1,2 mii tone; 20,3 milioane lei) și Ungaria (546 tone; 17,7 milioane lei); prețurile superioare din Germania, Franța, Italia, Danemarca sau Cehia indică aditivi și furaje premium. Exporturile merg în 8 țări, dar sunt concentrate: Elveția (offshore) absoarbe 16,1 mii tone pentru 55,8 milioane lei (64% din volum și din valoare), Turcia 5,4 mii tone pentru 19,6 milioane lei, iar România 3,3 mii tone pentru 10,1 milioane lei.

Pe segmente, furajele pentru zootehnie evidențiază o dependență critică de import (raport import/export 226:1 ca volum și 197:1 ca valoare), în timp ce turtele oleaginoase sunt net orientate la export (210:1), iar tărâțele au un profil de export stabil (13,4:1). La nivel corporativ, importurile de furaje sunt fragmentate (70 de companii, între care Sc Vadcom-Prim SRL și Adrika SRL pe volume, respectiv Nestle SRL și Petexim-Grup pe segmente premium), în timp ce exportul de turte este concentrat la câțiva operatori mari (Floarea Soarelui SA, Danube Oil Company SRL, Terrasem-Grup SRL). Concluzia analizei este că Moldova importă scump produse specializate și exportă preponderent subproduse cu valoare adăugată redusă, ceea ce menține deficitul valoric. Rija recomandă modernizarea producției interne de furaje, creșterea gradului de procesare și diversificarea piețelor pentru a îmbunătăți competitivitatea și balanța comercială a sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#furaje #offshore #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditarea pornește în forță în 2026. În luna ianuarie, volumul creditelor noi acordate în Republica Moldova a constituit 5,2 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Finanțările au fost contractate în proporție de 64,5% de mediul de afaceri și 35,5% de persoanele fizice, confirmând rolul dominant al companiilor în cererea de împrumuturi la început de an.

Cea mai mare parte a creditelor pentru companii a revenit societăților comerciale nefinanciare, care au contractat împrumuturi în lei la o rată medie de 8,22%, în volum de 2 miliarde de lei, și în valută la 5,04%, în volum de 1,2 miliarde de lei. În cazul mediului financiar nebancar, creditele noi au fost acordate la o rată de 9,51% în lei, însumând 38 milioane lei, și la 5,37% în valută, în volum de 47 milioane lei. Persoanele fizice care practică activitate de antreprenor s-au finanțat la o rată medie de 10,29% în lei, pentru un volum de 83 milioane lei, și la 5,29% în valută, pentru circa 0,4 milioane lei.

Pe segmentul populației, creditele de consum continuă să domine. În ianuarie, acestea au fost acordate în lei la o rată medie de 11,25%, cu un volum de 1 173 milioane lei, iar în valută la 9,87%, însă cu un volum nesemnificativ. Creditele imobiliare au fost contractate la o rată medie de 8,11%, totalizând 678 milioane lei.

Datele BNM indică un început de an cu cerere solidă de finanțare, susținută în principal de sectorul corporativ, în timp ce populația rămâne orientată preponderent spre împrumuturile de consum, la costuri mai ridicate decât cele ipotecare.