Paradoxul tranziţiei spre verde: gazul scump reporneşte centralele pe cărbune poluante

14 Dec. 2021, 20:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2021, 20:16 // Actual //  bani.md

Deficitul de gaz natural la nivelul UE devine unul dintre cele mai importante elemente în toată ecuaţia scumpirilor fără precedent, penuria de ofertă şi preţul aproape prohibitiv repornind centralele pe cărbune. Fenomenul are impact direct însă în preţul emisiilor de CO2, pentru care analizele arată un potenţial prag valoric de până la 300 de euro pe tonă. În 2020, media de tranzacţionare a CO2-ului a fost de 24 de euro pe tonă.

Deficitul de gaz şi criza creată nu s-au încheiat“, avertizează Florentina Manea, director general în cadrul Carbon & Energy Management, unul dintre cei mai buni specialişti în domeniul certificatelor de emisii. „E normal ca pe acest fond, toate elementele mixului energetic să crească, mai ales preţul carbonului. Deoarece costul gazului împinge operatorii să se întoarcă la folosirea cărbunelui, mulţumită costului comparativ redus, nevoia de certificate de emisii de gaze cu efect de sera (EUA) creşte, ştiut fiind că pentru cărbune emisiile sunt mai mari decât pentru gaz metan“,

Această revenire la cărbune este aproape paradoxală ţinând cont de faptul că intenţia UE este de a ajunge la neutralitate climatică la nivelul anului 2050, ţinta intermendiară fiind o reducere a emisiilor de 55% faţă de 1990 până în 2030. Timingul lansării megapachetului privind tranziţia energetică a fost puţin favorabil acestui demers, revenirea economică peste aşteptări, iarna deosebit de grea, cererea masivă din zona Asiei punând o presiune fără precedent pe oferta de gaze pentru Europa. Drept urmare, preţurile au explodat anul acesta, la fel şi cele la energie, concomitent cu scumpirea fără precedent a emisiilor de CO2. Pentru martie, 2022, certificatele de emisii se tran­zac­ţio­nează la 85 de euro pe tonă. Saltul este spectaculos dacă se ia în calcul media de anul trecut, de numai 24 de euro, în timp ce valorile din 2013, de 3 euro pe unitate, par acum ireale.

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!