Paradoxul tranziţiei spre verde: gazul scump reporneşte centralele pe cărbune poluante

14 Dec. 2021, 20:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2021, 20:16 // Actual //  bani.md

Deficitul de gaz natural la nivelul UE devine unul dintre cele mai importante elemente în toată ecuaţia scumpirilor fără precedent, penuria de ofertă şi preţul aproape prohibitiv repornind centralele pe cărbune. Fenomenul are impact direct însă în preţul emisiilor de CO2, pentru care analizele arată un potenţial prag valoric de până la 300 de euro pe tonă. În 2020, media de tranzacţionare a CO2-ului a fost de 24 de euro pe tonă.

Deficitul de gaz şi criza creată nu s-au încheiat“, avertizează Florentina Manea, director general în cadrul Carbon & Energy Management, unul dintre cei mai buni specialişti în domeniul certificatelor de emisii. „E normal ca pe acest fond, toate elementele mixului energetic să crească, mai ales preţul carbonului. Deoarece costul gazului împinge operatorii să se întoarcă la folosirea cărbunelui, mulţumită costului comparativ redus, nevoia de certificate de emisii de gaze cu efect de sera (EUA) creşte, ştiut fiind că pentru cărbune emisiile sunt mai mari decât pentru gaz metan“,

Această revenire la cărbune este aproape paradoxală ţinând cont de faptul că intenţia UE este de a ajunge la neutralitate climatică la nivelul anului 2050, ţinta intermendiară fiind o reducere a emisiilor de 55% faţă de 1990 până în 2030. Timingul lansării megapachetului privind tranziţia energetică a fost puţin favorabil acestui demers, revenirea economică peste aşteptări, iarna deosebit de grea, cererea masivă din zona Asiei punând o presiune fără precedent pe oferta de gaze pentru Europa. Drept urmare, preţurile au explodat anul acesta, la fel şi cele la energie, concomitent cu scumpirea fără precedent a emisiilor de CO2. Pentru martie, 2022, certificatele de emisii se tran­zac­ţio­nează la 85 de euro pe tonă. Saltul este spectaculos dacă se ia în calcul media de anul trecut, de numai 24 de euro, în timp ce valorile din 2013, de 3 euro pe unitate, par acum ireale.

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII