Paradoxul tranziţiei spre verde: gazul scump reporneşte centralele pe cărbune poluante

14 Dec. 2021, 20:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2021, 20:16 // Actual //  bani.md

Deficitul de gaz natural la nivelul UE devine unul dintre cele mai importante elemente în toată ecuaţia scumpirilor fără precedent, penuria de ofertă şi preţul aproape prohibitiv repornind centralele pe cărbune. Fenomenul are impact direct însă în preţul emisiilor de CO2, pentru care analizele arată un potenţial prag valoric de până la 300 de euro pe tonă. În 2020, media de tranzacţionare a CO2-ului a fost de 24 de euro pe tonă.

Deficitul de gaz şi criza creată nu s-au încheiat“, avertizează Florentina Manea, director general în cadrul Carbon & Energy Management, unul dintre cei mai buni specialişti în domeniul certificatelor de emisii. „E normal ca pe acest fond, toate elementele mixului energetic să crească, mai ales preţul carbonului. Deoarece costul gazului împinge operatorii să se întoarcă la folosirea cărbunelui, mulţumită costului comparativ redus, nevoia de certificate de emisii de gaze cu efect de sera (EUA) creşte, ştiut fiind că pentru cărbune emisiile sunt mai mari decât pentru gaz metan“,

Această revenire la cărbune este aproape paradoxală ţinând cont de faptul că intenţia UE este de a ajunge la neutralitate climatică la nivelul anului 2050, ţinta intermendiară fiind o reducere a emisiilor de 55% faţă de 1990 până în 2030. Timingul lansării megapachetului privind tranziţia energetică a fost puţin favorabil acestui demers, revenirea economică peste aşteptări, iarna deosebit de grea, cererea masivă din zona Asiei punând o presiune fără precedent pe oferta de gaze pentru Europa. Drept urmare, preţurile au explodat anul acesta, la fel şi cele la energie, concomitent cu scumpirea fără precedent a emisiilor de CO2. Pentru martie, 2022, certificatele de emisii se tran­zac­ţio­nează la 85 de euro pe tonă. Saltul este spectaculos dacă se ia în calcul media de anul trecut, de numai 24 de euro, în timp ce valorile din 2013, de 3 euro pe unitate, par acum ireale.

Realitatea Live

05 Feb. 2026, 11:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Feb. 2026, 11:07 // Actual //  Ursu Victor

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!