PAS domină cheltuielile electorale: 8,3 milioane doar pe spoturi publicitare

Comisia Electorală Centrală a publicat datele privind cheltuielile partidelor și blocurilor electorale înregistrate în primele patru săptămâni de campanie pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Conform datelor, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) este lider la cheltuieli, cu peste 15 milioane de lei utilizați. Din această sumă, 8,3 milioane lei au fost direcționați către spoturi publicitare, iar 4,37 milioane lei – pentru materiale promoționale. Principalele surse de finanțare au fost donațiile cetățenilor și mijloacele alocate partidului din bugetul de stat.

Pe locul doi se află Blocul Patriotic, cu cheltuieli de 9,3 milioane lei, dintre care peste 80% au mers tot pe publicitate. Urmează Blocul Alternativa, cu 5,7 milioane lei, bani proveniți din donațiile persoanelor fizice și ale membrilor de partid, utilizați în mare parte pentru promovare.

Partidul Nostru a raportat cheltuieli de aproape 5 milioane lei, cea mai mare parte pentru publicitate, iar circa 300 de mii lei pentru combustibil. Mișcarea Respect Moldova a declarat peste 2 milioane lei cheltuiți, în timp ce PSDE a indicat aproximativ 1 milion lei, iar CUB – circa 400 de mii lei.

În ceea ce privește formațiunile cu bugete reduse, AUR a raportat 230 de mii lei, Democrația Acasă – 180 de mii lei, Împreună – 160 de mii lei, iar Moldova Mare – doar 88 de mii lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#partide #cheltuieli #bani #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.