Patru bănci controlează 80% din piața bancară a Republicii Moldova. Au active cât 40% din PIB-ul țării

Patru bănci din Republica Moldova împart 78,51% din totalul pieței bancare a Republicii Moldova. Este vorba de Agriondbank, Moldindconbank, Victoriabank și Mobiasbancă. Respectivele instituții financiare sunt și cele mai performante, potrivit unui clasament realizat de bani.md în urma indicatorilor financiari analizați.

Rezultatele acestor bănci arată foarte bine pentru majoritatea indicatorilor calculați. Respectivele instituții financiare sunt în top cu cel mai mare profit și indicatori de piață. Or, acest lucru arată o acoperire semnificativă cu serviciile bancare pe le oferă consumatorilor. Ponderea mare o arată și volumul activelor pe care le dețin: Agriondbank – 30,4 miliarde de lei, Moldindconbank – 21,2 miliarde de lei, Victoriabank – 15,5 miliarde de lei și Mobiasbancă – 14,1 miliarde de lei. Activele celor patru bănci constituie 39,2% din PIB-ul țării. Totodată, capitalul și lichiditatea sunt peste limită, iar acest lucru pate genera costuri de oportunitate.

O influenţă negativă asupra rezultatelor Agroindbank, Moldindiconbank şi Victoriabank o au indicatorii de calitate a activelor. Volumul creditelor neperformante este peste media înregistrată în sector, iar acest fapt poate rapid influența calitatea şi rezultatele celorlalţi indicatori. Astfel, Victoriabank este în fruntea celor patru instituții cu cele mai multe credite expirate – 668 mil. de lei urmată de Agroindbank cu 570,3 mil. de lei, Moldindconbank cu 303,4 mil. de lei și Mobiasbancă cu 201,1 mil. de lei. Performanța BCR a fost afectată de pierderile de 4,7 mil. de lei înregistrate în prima luna a anului curent, dar și de volumul creditelor expirate – 22,4 mil. de lei. Energbank a contabilizat credite expirate în sumă de 121 mil. de lei. Această bancă activează și în condiții diferite ca urmare regimului de administrare specială aplicat în ianuarie 2019, după ce a fost constatat unui grup de persoane care acționează concertat și a achiziționat și poseda o deținere calificată în capitalul social al băncii în mărime de 52,55% fără aprobarea prealabilă scrisă a BNM. Administrarea specială a fost prelungită până luna aprilie anul curent.

Băncile mici Eximbank, Procreditbank, Energbank, Fincombank, BCR dețin un nivel ridicat de capital, ceea ce denotă o politică investițională mai conservatoare, iar acest lucru generează costuri de oportunitate ridicate și o eficiență redusă a activității generale a băncilor. Soldul creditelor acestora nu depășește 1,5 miliarde de lei pentru fiecare în parte cu excepția Procreditbank cu un volum al împrumuturilor de 3,2 miliarde de lei. Ca urmare a unei cote de piață restrânse respectivele bănci au și un număr mic de clienți și contabilizează rezultate financiare modeste.

Profitul celor 11 bănci din Republica Moldova a însumat 165,8 mil.de lei în prima lună a anului 2021 cu 5,1 mil. de lei mai mult comparativ cu luna similară a anului precedent. Cel mai redus rezultat l-a avut Eurocreditbank și Comerțbank de 1,2 mil. de lei și respectiv un milion de lei, iar Fincombank și Eximbank sunt în fruntea băncilor mici cu cel mai mare profit de 5,5 mil. de lei și 4,3 mil. de lei. Principalele surse de venit ale băncilor sunt cele din dobânzi– 383,7 mil. de lei, comisioane – 161,6 mil. de lei și diferențele de curs – 81,8 mil. de lei. La capitolul venituri din dobânzi, cele mai mari au fost încasate de Agroindbank – 122,8 mil. de lei și asta deoarece are cel mai mare volum de credite acordate – 15,3 miliarde de lei. De 1,5 ori mai puține venituri din dobânzi a încasat Moldindconbank, Mobiasbancă de două ori mai puțin și 2,7 ori mai puține venituri din dobânzi a încasat Victoriabank. În rândul băncilor mici, Procreditbank a adunat cele mai multe venituri din dobânzi – 17,7 mil. de lei urmată și urmată de Fincombank cu 16,4 mil. de lei și Eximbank cu 13,6 mil. de lei.

#bănci #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova urmează să facă o serie de modificări legislative menite să fortifice transparența și eficiența proceselor decizionale din cadrul Băncii Naționale a Moldovei Propunerile includ ajustări semnificative în componența și procedurile de numire și revocare a membrilor Consiliului de supraveghere și ai Comitetului Executiv, potrivit unui proiect de lege propus spre consultări publice.

Printre principalele modificări se numără excluderea unui membru din Consiliul de supraveghere care ocupă simultan funcția de viceguvernator al Băncii Naționale și creșterea numărului membrilor independenți ai Consiliului de supraveghere de la 4 la 5 De asemenea se propune introducerea consultării Consiliului de supraveghere de către Președintele Parlamentului Guvernatorul BNM sau Comisia economie buget și finanțe în funcție de poziția vizată. Avizul emis de Consiliu va fi prezentat Parlamentului și audiat înainte de votul pentru numirea candidaților

Modificările propun și consolidarea procedurilor de revocare prin asigurarea dreptului la audiere pentru membrii organelor de conducere înainte de emiterea unei hotărâri de revocare. Totodată implicarea Președintelui Republicii Moldova în procesul de revocare va crea o procedură de dublu veto iar contestațiile privind hotărârile de revocare vor fi soluționate în termen de 3 luni

Pentru a asigura o mai bună calificare și eligibilitate a membrilor Consiliului de supraveghere se extind domeniile de calificare și se reduce durata mandatului membrilor independenți de la 7 la 5 ani astfel evitându-se suprapunerea mandatelor. Măsurile includ și notificarea anticipată a Parlamentului despre expirarea mandatelor membrilor și stabilirea unui termen clar pentru numirea noilor membri după încheierea mandatelor

#lege #BNM #parlament