Patru bănci controlează 80% din piața bancară a Republicii Moldova. Au active cât 40% din PIB-ul țării

Patru bănci din Republica Moldova împart 78,51% din totalul pieței bancare a Republicii Moldova. Este vorba de Agriondbank, Moldindconbank, Victoriabank și Mobiasbancă. Respectivele instituții financiare sunt și cele mai performante, potrivit unui clasament realizat de bani.md în urma indicatorilor financiari analizați.

Rezultatele acestor bănci arată foarte bine pentru majoritatea indicatorilor calculați. Respectivele instituții financiare sunt în top cu cel mai mare profit și indicatori de piață. Or, acest lucru arată o acoperire semnificativă cu serviciile bancare pe le oferă consumatorilor. Ponderea mare o arată și volumul activelor pe care le dețin: Agriondbank – 30,4 miliarde de lei, Moldindconbank – 21,2 miliarde de lei, Victoriabank – 15,5 miliarde de lei și Mobiasbancă – 14,1 miliarde de lei. Activele celor patru bănci constituie 39,2% din PIB-ul țării. Totodată, capitalul și lichiditatea sunt peste limită, iar acest lucru pate genera costuri de oportunitate.

O influenţă negativă asupra rezultatelor Agroindbank, Moldindiconbank şi Victoriabank o au indicatorii de calitate a activelor. Volumul creditelor neperformante este peste media înregistrată în sector, iar acest fapt poate rapid influența calitatea şi rezultatele celorlalţi indicatori. Astfel, Victoriabank este în fruntea celor patru instituții cu cele mai multe credite expirate – 668 mil. de lei urmată de Agroindbank cu 570,3 mil. de lei, Moldindconbank cu 303,4 mil. de lei și Mobiasbancă cu 201,1 mil. de lei. Performanța BCR a fost afectată de pierderile de 4,7 mil. de lei înregistrate în prima luna a anului curent, dar și de volumul creditelor expirate – 22,4 mil. de lei. Energbank a contabilizat credite expirate în sumă de 121 mil. de lei. Această bancă activează și în condiții diferite ca urmare regimului de administrare specială aplicat în ianuarie 2019, după ce a fost constatat unui grup de persoane care acționează concertat și a achiziționat și poseda o deținere calificată în capitalul social al băncii în mărime de 52,55% fără aprobarea prealabilă scrisă a BNM. Administrarea specială a fost prelungită până luna aprilie anul curent.

Băncile mici Eximbank, Procreditbank, Energbank, Fincombank, BCR dețin un nivel ridicat de capital, ceea ce denotă o politică investițională mai conservatoare, iar acest lucru generează costuri de oportunitate ridicate și o eficiență redusă a activității generale a băncilor. Soldul creditelor acestora nu depășește 1,5 miliarde de lei pentru fiecare în parte cu excepția Procreditbank cu un volum al împrumuturilor de 3,2 miliarde de lei. Ca urmare a unei cote de piață restrânse respectivele bănci au și un număr mic de clienți și contabilizează rezultate financiare modeste.

Profitul celor 11 bănci din Republica Moldova a însumat 165,8 mil.de lei în prima lună a anului 2021 cu 5,1 mil. de lei mai mult comparativ cu luna similară a anului precedent. Cel mai redus rezultat l-a avut Eurocreditbank și Comerțbank de 1,2 mil. de lei și respectiv un milion de lei, iar Fincombank și Eximbank sunt în fruntea băncilor mici cu cel mai mare profit de 5,5 mil. de lei și 4,3 mil. de lei. Principalele surse de venit ale băncilor sunt cele din dobânzi– 383,7 mil. de lei, comisioane – 161,6 mil. de lei și diferențele de curs – 81,8 mil. de lei. La capitolul venituri din dobânzi, cele mai mari au fost încasate de Agroindbank – 122,8 mil. de lei și asta deoarece are cel mai mare volum de credite acordate – 15,3 miliarde de lei. De 1,5 ori mai puține venituri din dobânzi a încasat Moldindconbank, Mobiasbancă de două ori mai puțin și 2,7 ori mai puține venituri din dobânzi a încasat Victoriabank. În rândul băncilor mici, Procreditbank a adunat cele mai multe venituri din dobânzi – 17,7 mil. de lei urmată și urmată de Fincombank cu 16,4 mil. de lei și Eximbank cu 13,6 mil. de lei.

#bănci #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.