Pe hârtie, crește economia, scade sărăcia. În realitate, se întâmplă fix pe dos

În anul 2021 economia Republicii Moldova va înregistra un avans spectaculos de 8%, arată datele Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena.

Economiștii instituției susțin că Moldova va avea a treia cea mai mare rată de creștere economică în acest an dintre cele 23 de țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Cea mai puternică redresare economică după pandemie dintre țările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est în 2021 va fi în Turcia și Muntenegru, unde se estimează o creștere a PIB-ului de 9,1% și 8,4%.

În Moldova, se așteaptă o creștere a PIB-ului de 8%, față de o scădere de 7% în anul precedent, ceea ce va aduce economia moldovenească la nivelul de dinaintea crizei din 2019. Analiștii mai precizează că Guvernul de la Chișinău, orientat spre Occident și spre reforme, are o majoritate în Parlament și poate atrage fonduri din străinătate pentru finanțarea deficitului bugetar și a contului curent.

Instituția de la Viena și-a păstrat prognoza privind creșterea PIB-ului Moldovei în următorii 2 ani la 4,5%, iar în 2023 – de 4%. Totodată, experții au majorat prognoza de inflație în țara noastră în acest an și în următorii câțiva ani. Estimările arată că inflația în Moldova în 2021 va fi de 4,5%, în 2022 – la 6%, iar în 2023 – la 5%, în timp ce, anterior, era prognozată la 3,6%, 4,2%, respectiv, 4,5%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în prima jumătate a anului 2021 PIB-ul a însumat 104,2 miliarde lei în termeni nominali, o creștere de 11,7% față de aceeași perioadă a anului 2020. Și Ministerul Economiei și-a revizuit prognoza de creștere economică la 6% în anul 2021.

Chiar dacă statisticile arată o îmbunătățire a economiei, Republica Moldova rămâne un stat măcinat de sărăcie, corupție, veniturile mici ale populației și injustiție.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#crestere #saracie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.