Pe hârtie, crește economia, scade sărăcia. În realitate, se întâmplă fix pe dos

În anul 2021 economia Republicii Moldova va înregistra un avans spectaculos de 8%, arată datele Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena.

Economiștii instituției susțin că Moldova va avea a treia cea mai mare rată de creștere economică în acest an dintre cele 23 de țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Cea mai puternică redresare economică după pandemie dintre țările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est în 2021 va fi în Turcia și Muntenegru, unde se estimează o creștere a PIB-ului de 9,1% și 8,4%.

În Moldova, se așteaptă o creștere a PIB-ului de 8%, față de o scădere de 7% în anul precedent, ceea ce va aduce economia moldovenească la nivelul de dinaintea crizei din 2019. Analiștii mai precizează că Guvernul de la Chișinău, orientat spre Occident și spre reforme, are o majoritate în Parlament și poate atrage fonduri din străinătate pentru finanțarea deficitului bugetar și a contului curent.

Instituția de la Viena și-a păstrat prognoza privind creșterea PIB-ului Moldovei în următorii 2 ani la 4,5%, iar în 2023 – de 4%. Totodată, experții au majorat prognoza de inflație în țara noastră în acest an și în următorii câțiva ani. Estimările arată că inflația în Moldova în 2021 va fi de 4,5%, în 2022 – la 6%, iar în 2023 – la 5%, în timp ce, anterior, era prognozată la 3,6%, 4,2%, respectiv, 4,5%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în prima jumătate a anului 2021 PIB-ul a însumat 104,2 miliarde lei în termeni nominali, o creștere de 11,7% față de aceeași perioadă a anului 2020. Și Ministerul Economiei și-a revizuit prognoza de creștere economică la 6% în anul 2021.

Chiar dacă statisticile arată o îmbunătățire a economiei, Republica Moldova rămâne un stat măcinat de sărăcie, corupție, veniturile mici ale populației și injustiție.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#crestere #saracie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.