Pe hârtie, crește economia, scade sărăcia. În realitate, se întâmplă fix pe dos

În anul 2021 economia Republicii Moldova va înregistra un avans spectaculos de 8%, arată datele Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena.

Economiștii instituției susțin că Moldova va avea a treia cea mai mare rată de creștere economică în acest an dintre cele 23 de țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Cea mai puternică redresare economică după pandemie dintre țările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est în 2021 va fi în Turcia și Muntenegru, unde se estimează o creștere a PIB-ului de 9,1% și 8,4%.

În Moldova, se așteaptă o creștere a PIB-ului de 8%, față de o scădere de 7% în anul precedent, ceea ce va aduce economia moldovenească la nivelul de dinaintea crizei din 2019. Analiștii mai precizează că Guvernul de la Chișinău, orientat spre Occident și spre reforme, are o majoritate în Parlament și poate atrage fonduri din străinătate pentru finanțarea deficitului bugetar și a contului curent.

Instituția de la Viena și-a păstrat prognoza privind creșterea PIB-ului Moldovei în următorii 2 ani la 4,5%, iar în 2023 – de 4%. Totodată, experții au majorat prognoza de inflație în țara noastră în acest an și în următorii câțiva ani. Estimările arată că inflația în Moldova în 2021 va fi de 4,5%, în 2022 – la 6%, iar în 2023 – la 5%, în timp ce, anterior, era prognozată la 3,6%, 4,2%, respectiv, 4,5%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în prima jumătate a anului 2021 PIB-ul a însumat 104,2 miliarde lei în termeni nominali, o creștere de 11,7% față de aceeași perioadă a anului 2020. Și Ministerul Economiei și-a revizuit prognoza de creștere economică la 6% în anul 2021.

Chiar dacă statisticile arată o îmbunătățire a economiei, Republica Moldova rămâne un stat măcinat de sărăcie, corupție, veniturile mici ale populației și injustiție.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#crestere #saracie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia ia în calcul reducerea accizelor la combustibili, folosind veniturile mai mari decât cele estimate din taxa pe valoarea adăugată, generate de creşterea preţurilor la pompă, a declarat premierul Giorgia Meloni, în timp ce mediul de afaceri avertizează că războiul din Orientul Mijlociu ar putea provoca o creştere puternică a costurilor energetice, transmite Reuters.

Accizele reprezintă o parte importantă din preţul final al combustibililor în Italia şi sunt aplicate pe litru, nu ca procent din preţul total, aşa cum se întâmplă în cazul TVA.

Meloni a declarat că guvernul analizează activarea aşa-numitelor ”accize mobile”, un mecanism care permite statului să utilizeze veniturile suplimentare din TVA, generate de scumpirea combustibililor, pentru a reduce accizele la benzină şi motorină.

”Activarea acestui mecanism este analizată de câteva zile de ministerul economiei”, a spus premierul într-un mesaj video publicat sâmbătă seară.

Organizaţia patronală CGIA Mestre, care reprezintă artizanii şi întreprinderile mici şi foarte mici, estimează că majorarea facturilor la energie legată de conflict ar putea costa companiile italiene aproape 10 miliarde de euro.

Grupul de protecţie a consumatorilor Unione Nazionale Consumatori a cerut reducerea imediată cu 10% a accizelor la combustibili.

De asemenea, organizaţia transportatorilor mici Ruote Libere a avertizat că o creştere de 37% a preţului pe litru ar putea adăuga peste 11.000 de euro pe an la costurile de operare ale fiecărui camion.

Grupul fermierilor Confederazione Italiana Agricoltori a atras atenţia că scumpirile nejustificate ale combustibililor, în condiţiile în care motorina agricolă s-a scumpit deja cu 30–35%, riscă să îi împingă pe fermieri să lucreze în pierdere dacă nu primesc sprijin din partea guvernului italian şi a Uniunii Europene.

În Republica Moldova, din 1 ianuarie 2026, prețurile carburanților sunt influențate de trei factori administrativi principali. Accizele au fost majorate cu 0,56 lei/litru la benzină și cu 0,26 lei/litru la motorină, valori care includ TVA. În paralel, a crescut contribuția pentru eficiență energetică, cu 0,07 lei/litru pentru benzină și 0,08 lei/litru pentru motorină. Totodată, marja comercială specifică a fost ajustată în sus cu 0,04 lei/litru atât pentru benzină, cât și pentru motorină.