Pe hârtie, crește economia, scade sărăcia. În realitate, se întâmplă fix pe dos

În anul 2021 economia Republicii Moldova va înregistra un avans spectaculos de 8%, arată datele Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena.

Economiștii instituției susțin că Moldova va avea a treia cea mai mare rată de creștere economică în acest an dintre cele 23 de țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Cea mai puternică redresare economică după pandemie dintre țările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est în 2021 va fi în Turcia și Muntenegru, unde se estimează o creștere a PIB-ului de 9,1% și 8,4%.

În Moldova, se așteaptă o creștere a PIB-ului de 8%, față de o scădere de 7% în anul precedent, ceea ce va aduce economia moldovenească la nivelul de dinaintea crizei din 2019. Analiștii mai precizează că Guvernul de la Chișinău, orientat spre Occident și spre reforme, are o majoritate în Parlament și poate atrage fonduri din străinătate pentru finanțarea deficitului bugetar și a contului curent.

Instituția de la Viena și-a păstrat prognoza privind creșterea PIB-ului Moldovei în următorii 2 ani la 4,5%, iar în 2023 – de 4%. Totodată, experții au majorat prognoza de inflație în țara noastră în acest an și în următorii câțiva ani. Estimările arată că inflația în Moldova în 2021 va fi de 4,5%, în 2022 – la 6%, iar în 2023 – la 5%, în timp ce, anterior, era prognozată la 3,6%, 4,2%, respectiv, 4,5%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în prima jumătate a anului 2021 PIB-ul a însumat 104,2 miliarde lei în termeni nominali, o creștere de 11,7% față de aceeași perioadă a anului 2020. Și Ministerul Economiei și-a revizuit prognoza de creștere economică la 6% în anul 2021.

Chiar dacă statisticile arată o îmbunătățire a economiei, Republica Moldova rămâne un stat măcinat de sărăcie, corupție, veniturile mici ale populației și injustiție.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#crestere #saracie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei propune modificarea legislației privind gazele naturale, pentru a consolida securitatea energetică a Republicii Moldova și pentru a asigura aprovizionarea stabilă cu gaze a regiunii transnistrene. Proiectul de lege vizează modificarea articolului 85¹ din Legea privind gazele naturale și introduce reguli mai clare privind crearea și utilizarea stocurilor de gaze.

Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Energiei, entitatea responsabilă de aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene va fi obligată să creeze și să mențină stocuri care să acopere cel puțin 15% din consumul mediu anual al consumatorilor finali din regiune, calculat pentru ultimii cinci ani. În calcul va fi inclus doar consumul destinat necesităților interne ale regiunii, fără gazele utilizate pentru producerea energiei electrice livrate în afara acesteia.

În nota informativă se menționează că inițiativa legislativă a fost elaborată „întru diminuarea riscurilor privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Republicii Moldova, inclusiv a regiunii transnistrene”. Autorii proiectului susțin că măsurile propuse urmăresc „instituirea și implementarea unor reglementări menite să consolideze securitatea energetică a statului”.

În prezent, entitatea responsabilă de aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene este compania Moldovagaz, desemnată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică pentru perioada 1 septembrie 2025 – 31 martie 2026. Potrivit datelor din document, ANRE a stabilit anterior că până la 1 noiembrie 2025 compania trebuie să creeze stocuri de aproximativ 57 milioane de metri cubi de gaze pentru regiune.

Proiectul mai prevede că gazele stocate vor putea fi utilizate începând cu 1 noiembrie, pentru a asigura continuitatea livrărilor în sezonul rece. În perioada 1 noiembrie – 31 martie, cantitatea care poate fi folosită lunar va fi limitată astfel încât rezervele să fie distribuite pe toată durata sezonului de încălzire. Depășirea limitei lunare va fi permisă doar în situații justificate, cu aprobarea ANRE și a autorității centrale în domeniul energetic.

Documentul explică necesitatea acestor măsuri prin vulnerabilitatea energetică a țării. „Republica Moldova este totalmente dependentă de importul gazelor naturale”, iar lipsa unor depozite proprii de stocare face ca securitatea energetică să depindă de fluxurile continue de import. În acest context, gazele pot fi stocate în instalații din statele vecine, precum Ucraina sau România.

În nota informativă se mai arată că sistarea livrărilor de gaze către regiunea transnistreană la 1 ianuarie 2025 a generat „o situație critică în regiune și riscuri majore pentru stabilitatea sectorului electroenergetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova”. Autoritățile consideră că noile reguli ar putea reduce riscul unor eventuale crize energetice și ar asigura continuitatea livrărilor pentru consumatorii de pe ambele maluri ale Nistrului.

Potrivit proiectului, legea ar urma să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar ANRE va avea la dispoziție 30 de zile pentru a stabili cantitatea totală de gaze care va trebui stocată pentru sezonul rece 2026–2027 și calendarul constituirii acestor rezerve.