Pe hârtie, crește economia, scade sărăcia. În realitate, se întâmplă fix pe dos

31 Oct. 2021, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Oct. 2021, 10:19 // Actual //  bani.md

În anul 2021 economia Republicii Moldova va înregistra un avans spectaculos de 8%, arată datele Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena.

Economiștii instituției susțin că Moldova va avea a treia cea mai mare rată de creștere economică în acest an dintre cele 23 de țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Cea mai puternică redresare economică după pandemie dintre țările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est în 2021 va fi în Turcia și Muntenegru, unde se estimează o creștere a PIB-ului de 9,1% și 8,4%.

În Moldova, se așteaptă o creștere a PIB-ului de 8%, față de o scădere de 7% în anul precedent, ceea ce va aduce economia moldovenească la nivelul de dinaintea crizei din 2019. Analiștii mai precizează că Guvernul de la Chișinău, orientat spre Occident și spre reforme, are o majoritate în Parlament și poate atrage fonduri din străinătate pentru finanțarea deficitului bugetar și a contului curent.

Instituția de la Viena și-a păstrat prognoza privind creșterea PIB-ului Moldovei în următorii 2 ani la 4,5%, iar în 2023 – de 4%. Totodată, experții au majorat prognoza de inflație în țara noastră în acest an și în următorii câțiva ani. Estimările arată că inflația în Moldova în 2021 va fi de 4,5%, în 2022 – la 6%, iar în 2023 – la 5%, în timp ce, anterior, era prognozată la 3,6%, 4,2%, respectiv, 4,5%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în prima  jumătate a anului 2021 PIB-ul a însumat 104,2 miliarde lei în termeni nominali, o creștere de 11,7% față de aceeași perioadă a anului 2020. Și Ministerul Economiei și-a revizuit prognoza de creștere economică la 6% în anul 2021.

Chiar dacă statisticile arată o îmbunătățire a economiei, Republica Moldova rămâne un stat măcinat de sărăcie, corupție, veniturile mici ale populației și injustiție.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

Realitatea Live

08 Ian. 2026, 15:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Ian. 2026, 15:21 // Actual //  Ursu Victor

Tancul petrolier Marinera, capturt recent de autoritățile Statelor Unite, aparține companiei ruse „Burevestmarin”, al cărei director și unic proprietar este omul de afaceri Ilia Bugai, originar din Crimeea anexată. Informațiile au fost publicate de Novaia Gazeta, care citează date din Sistemul Global Integrat de Informații privind Transportul Maritim al Organizației Maritime Internaționale și din registrul rus al persoanelor juridice (EGRIUL).

Compania lui Bugai a fost înregistrată la Reazani cu doar șase luni în urmă. Din 2018, acesta conduce și firma „Rusneftehimtorg”, specializată în comerțul cu produse petroliere. Potrivit Novaia Gazeta, în 2020 compania a raportat venituri de aproximativ 4 miliarde de ruble, însă în ultimii ani a înregistrat pierderi.

Datele de pe rețelele sociale arată că Ilia Bugai a absolvit Universitatea Federală din Crimeea în 2008 și în prezent locuiește la Moscova. Jurnaliștii notează că anume conexiunile sale și statutul de proprietar ar fi facilitat schimbarea pavilionului navei și tentativele de evitare a sancțiunilor internaționale.

Capturarea tancului a avut loc la 7 ianuarie, în partea de nord a Oceanului Atlantic, în apropiere de coasta Islandei. Urmărirea navei începuse încă din decembrie, când tancul, care purta atunci numele Bella 1 și naviga sub pavilionul Guyanei, a încercat să se apropie de țărmurile Venezuelei. În timpul urmăririi, nava și-a schimbat denumirea în Marinera și a trecut sub pavilion rusesc. Potrivit Novaia Gazeta, în momentul capturării, tancul ar fi fost escortat de un submarin militar rus.

Autoritățile Statele Unite ale Americii susțin că Marinera era implicată în transportul de petrol venezuelean și iranian, cu încălcarea sancțiunilor americane. Nava a fost arestată în baza unui mandat emis de o instanță din SUA, iar echipajul, potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Caroline Leavitt, ar putea fi transferat în Statele Unite „dacă va fi necesar” pentru proceduri judiciare.