Penalul Șor, lăsat cu buza umflată! APP scoate la licitație duty free-ul lui de la aeroport

Spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău, care erau gestionate anterior de fugarul Șor, vor fi scoase la licitație. Perioada de locațiuune este de trei ani, potrivit unui comunicat al aeroportului.

„În incinta spațiului ce urmează a fi oferit în chirie, este preconizată desfășurarea activității de comercializare de produse, activitate de alimentație publică și vânzări cu amănuntul a serviciilor și bunurilor specifice utilizatorilor unui aeroport internațional”, se arată în mesajul aeroportului.

Prețul chiriei metrului pătrat pornește de la 15 euro și ajunge la 80 de euro/lună, în funcție de spațiu și amplasare. Iar potrtivit caietului de sarcini, Aeroportul Chișinău va preda spațiile în perioada 12 – 22 martie 2024.

Cuantumul de pornire al chiriei lunare pentru cele 10 spații este de 157 de mii de euro. Or, valoarea chiriei este stabilită pentru un trafic de 2,8 mil. pasageri, iar cu fiecare creștere de 100 mii pasageri, chiria anuală pentru un an calendaristic se va mari cu 2 % anual. În cazul scăderii traficului de pasageri chiria va rămâne neschimbata.

Prin această inițiativă, APP și Aeroportul Chișinău vizează identificarea celui mai bun agent economic care să contribuie la asigurarea unui nivel înalt al serviciilor prestate călătorilor și să contribuie la consolidarea imaginii de credibilitate a Aeroportului Chișinău.

Toate documentele relevante privind licitația vor fi publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în viitorul apropiat, oferind detalii, specificații și termeni pentru lotul expus la licitație. Părțile interesate sunt încurajate să urmărească canalele oficiale de comunicare ale APP și ale Aeroportului Chișinău pentru a fi informate în mod constant și de la prima sursă cu privire la acest proces de licitație.

Din luna septembrie 2023, regimul duty free de la Aeroportul Chișinău a fost anulat, respectiv au intrat în vigoare modificările la compartimentul TVA și accize ce vizează magazinele de tip „duty-free”, iar la sfârșitul anului 2023 au expirat contractele de locațiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Transportul naval continuă să joace un rol strategic în comerțul exterior al Republicii Moldova, însă datele pentru 2025 indică o consolidare la volume ridicate și o dependență tot mai accentuată de exportul de materie primă agricolă, arată analiza economistului Iurie Rija.

Volumul total al mărfurilor expediate pe cale navală, inclusiv export și tranzit, a ajuns în 2025 la 1 416 890 tone, realizate prin 576 nave. Nivelul este inferior recordului din 2024, când s-au înregistrat 1 502 189 tone și 781 nave, dar rămâne mult peste 2022, când totalul era de 992 235 tone. În doar trei ani, fluxul naval a crescut cu peste 420 mii tone. Economistul remarcă faptul că reducerea numărului de nave, concomitent cu un volum relativ apropiat de cel din 2024, indică încărcături medii mai mari per vas și o operare mai eficientă, astfel că 2025 nu este un an de boom, ci de stabilizare la un nivel înalt.

Structura exporturilor navale arată o concentrare fără precedent pe cereale. Din totalul de 1 416 890 tone, circa 1 245 528 tone reprezintă cereale, adică 88%, cea mai mare pondere din perioada analizată. În 2022 cerealele reprezentau aproximativ 650 mii tone, iar în 2023 circa 1,046 milioane tone, echivalentul a 71% din total, ponderea urcând la 82% în 2024. Potrivit analizei, dependența de materie primă agricolă devine tot mai evidentă.

Grâul rămâne principalul produs exportat pe cale navală. În 2025 au fost expediate 501 193 tone, sub vârful din 2024, dar mult peste nivelul modest din 2022. Grâul asigură aproximativ o treime din exportul naval. În același timp, floarea-soarelui iese puternic în evidență, cu 386 709 tone exportate în 2025, față de 210 751 tone în 2024 și 135 037 tone în 2022, ajungând la o pondere de 26% din total. În schimb, porumbul continuă să piardă teren de la an la an, coborând la 160 337 tone în 2025, după 394 527 tone în 2022.

O schimbare importantă semnalată de economist este diminuarea exportului de produse procesate. Dacă în 2023 produsele din prelucrarea cerealelor însumau 402 850 tone și reprezentau 27% din total, în 2025 acestea scad la 112 570 tone, adică doar 7%. Exporturile de ulei de floarea-soarelui coboară la 89 998 tone, iar șrotul de floarea-soarelui aproape dispare din statistici. Tendința conturată este că pe mare pleacă tot mai multă materie primă și tot mai puțină valoare adăugată.

Pe partea de import, anul 2025 marchează o expansiune clară. Volumul total al mărfurilor intrate pe cale navală ajunge la 1 197 892 tone, realizate prin 684 nave. Comparativ cu 2024, creșterea este de circa 15% la volum și peste 19% la numărul de nave, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Cea mai importantă contribuție la creștere o au fertilizanții, ale căror importuri au urcat la 200 146 tone, cu 37% mai mult decât în 2024, pe fondul unei cereri agricole puternice. Importurile de motorină au revenit și ele pe creștere, ajungând la 214 494 tone, iar categoria minereuri, cărbune și metal a urcat la 183 229 tone, reflectând o activitate mai dinamică în industrie și construcții. Materialele pentru construcții rămân dominante, cu 445 804 tone și o pondere de 37% din totalul importurilor navale.

Datele arată și o diferențiere tot mai clară între cele două porturi ale Republicii Moldova. Portul Internațional Liber Giurgiulești își consolidează poziția dominantă la export, cu 1 114 828 tone în 2025, în creștere cu 13% față de 2024, în timp ce Portul Ungheni coboară la 302 062 tone, în scădere cu peste 40%, iar numărul navelor se înjumătățește. La importuri, Giurgiulești accelerează puternic până la 850 379 tone, în timp ce Ungheni înregistrează o creștere mai moderată, până la 347 513 tone.

În ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că anul 2025 confirmă consolidarea Giurgiuleștiului ca principal hub naval al Republicii Moldova și menținerea fluxurilor comerciale la un nivel ridicat. Totodată, tendința majoră care se conturează este accentuarea dependenței de exportul de materie primă agricolă, în paralel cu reducerea exporturilor cu valoare adăugată, evoluție care ridică semne de întrebare privind structura pe termen lung a comerțului exterior al țării.