Penuriile, şi nu criza din transportul maritim, scumpesc cadourile de Crăciun

01 Dec. 2021, 09:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Dec. 2021, 09:56 // Actual //  bani.md

Consumatorii din întreaga lume plătesc mai mult pentru cadourile de Crăciun în acest an, iar retailerii dau vina pentru creşterea preţurilor pe costurile din ce în ce mai mari legate de transportul maritim, scrie Quartz, citat de ZF.

Magazinele sunt nevoite să majoreze preţurile şi să reducă discounturile de sărbători, argumentează executivii, pentru că au fost obligate să cheltuiască foarte mult pe transport. Însă costurile mai mari pentru transport nu pot explica decât o mică parte din creşterile de preţuri de sărbători. În mare parte de vină sunt penuriile: stocurile retailerilor se epuizează, iar consumatorii cheltuie mai mult pe tot felul de bunuri. Când un număr mai mare de cumpărători urmăresc bunuri în ofertă limitată, comercianţii au o putere sporită de a majora preţurile, şi chiar asta fac, trimiţând preţurile cu mult peste creşterea costurilor de transport.

Retailerii se confruntă cu costuri în creştere pentru transport, forţă de mun­că, materii prime, însă una dintre cele mai mari provocări ale acestora are legătură cu lipsa de produse. Haosul existent la nivelul lanţurilor globale de aprovizioare au făcut tran­s­­portul foarte lent şi ineficient, li­mi­tând capa­ci­tatea sectorului de retail de a-şi reface sto­cu­rile înainte de săr­bători.

Clienţii însă cum­pără cu aceeaşi insaţietate, iar acest lucru le dă retailerilor puterea de a creşte preţurile, indiferent de cât de mult le cresc costurile de bază.

E ceva normal. După cum arată Ian Savage, economist la Northwestern University, aşa funcţionează pieţele în vremuri de penurii: „Când cererea depăşeşte o ofertă restricţionată, piaţa trebuie să raţionalizeze, iar în economiile capitaliste această raţio­nalizare se face prin preţuri“.

În cea mai mare economie euro-peană, cea germană, startul sezo­nu­lui de Crăciun este unul deza­mă­gitor pentru retaileri, notează Reuters.

Un sondaj realizat de asociaţia de retail HDE arată că numai 20% din companiile chestionate sunt mulţumite de vânzările de Crăciun deocamdată. În mod normal, noiembrie şi decembrie sunt cele mai bune luni din an pentru retaileri.

În cea mai mare economie a lumii, 11,5% dintre americani intenţionează să nu cheltuiască nimic pe cadouri de Crăciun în acest an, relevă un studiu realizat de Deloitte, potrivit Reuters.

Este cel mai ridicat procent înregistrat de compania de consultanţă de când aceasta a început să realizeze acest tip de sondaj.

Realitatea Live

18 Feb. 2026, 07:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2026, 07:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.