Pericol pentru producţiile de vin, măsline şi nuci. Ce se poate întâmpla

Creşterea temperaturilor erodează solurile Europei, punând în pericol producţiile de vin, măsline şi nuci, susţin cercetătorii din Grecia şi Suedia, transmite Bloomberg.

Fermele şi livezile din ţările mediteraneene riscă să se transforme în deşerturi, pentru că nivelul de de materie organică din sol scade, în timp ce nivelul de săruri este în creştere, potrivit cercetătorilor de la Navarino Environmental Observatory din Greece şi KTH Royal Institute of Technology din Suedia, scrie Agerpres.

Unele soluri sunt aproape de punctul în care nu mai pot susţine culturi agricole sau absorbi carbon, susţin cercetătorii, într-un studiu publicat în revista ştiinţifică Science of the Total Environment.

Scăderea nivelului de material organic, împreună cu poluarea, compactarea şi eroziunea solului, pune în pericol viermii, furnicile şi celelalte organisme care furnizează biodiversitatea şi îmbogăţesc solul, susţin cercetătorii.

#masline #nuci #vin #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.