Perioadă neagră pentru transportatori. Pandemia i-a ruinat

În Republica Moldova, anual, sunt transportați 100 milioane pasageri. În pandemie, datorită măsurilor restrictive luate de autorități, ramura transportului s-a comprimat de două ori.

În trimestrul doi din 2020, când a început pandemia numărul de pasageri s-a redus de patru ori. Acum asistăm la o ușoară îmbunătățire a situației, dar în continuare numărul de pasageri este de aproape două ori mai mic decât media obișnuită. Este la cel mai scăzut nivel din toată perioada de independență a țării. Cea mai gravă lună a fost aprilie 2020, când numărul de pasageri transportați cu autobuzele a scăzut de 10 ori, fapt nemaiîntâlnit în istoria noastră”, constată economistul IDIS Viitorul, Veceaslav Ioniță.

În condițiile reducerii numărului de pasageri, tarifele la transportul de pasageri cu autobuzele au rămas aproape la fel, la nivelul de acum 10 ani. În același timp, salariul mediu în Moldova a crescut de 2,5 ori de la 3,6 mii lei lunar în 2012 la 9 mii lei în prezent.

Economistul constată o majorare a numărului de rute regulate în Republica Moldova, iar acest lucru afectează gradul de încărcare a autobuzelor. O altă problemă majoră este transportul ilicit de pasageri, inclusiv peste hotarele țării. Transportatorii iliciții, fiind protejați de funcționarii corupți, omoară definitiv transportul legal de pasageri.

Transportatorii au fost una din cele mai afectate ramuri în pandemie, dar din păcate nu s-au bucurat de atenția din partea autorităților. Drept consecință, multe companii au falimentat sau sunt în prag de faliment, iar unii, pentru a supraviețui își mută afacerile peste hotarele țării”, a conchis economistul.

#transportatori #pierderi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.