Perturbările din Marea Roşie au subțiat miliardele Egiptului generate de Canalul Suez

Canalul Suez a adus statului egiptean venituri de 7,2 miliarde de dolari în exerciţiul fiscal iulie 2023 – iunie 2024, în scădere cu aproape un sfert faţă de veniturile record de aproximativ 9,4 miliarde dolari înregistrate în exerciţiul anterior, în condiţiile în care unii transportatori au evitat această rută, din cauza atacurilor rebelilor houthi, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.

Începând din luna noiembrie 2023, rebelii houthi din Yemen şi-au înmulţit atacurile asupra navelor comerciale care trec prin Marea Roşie, perturbând traficul maritim mondial pe această arteră strategică.

Într-un comunicat de presă difuzat joi, Autoritatea Canalului Suez (SCA) a informat că în exerciţiul financiar 2023/24 prin canal au trecut un număr de 20.148 de nave, ceea ce i-a adus venituri de 7,2 miliarde de dolari, faţă de 25.911 nave şi venituri de 9,4 miliarde de dolari în exerciţiul 2022/23.

Preşedintele Autorităţii Canalului Suez, Osama Rabie, a dat vina pentru acest recul pe “impactul sever al crizei din Marea Roşie asupra traficului din canal, în condiţiile în care problemele de securitate i-au făcut pe numeroşi proprietari şi operatori de nave să folosească rute alternative”. Folosirea rutelor alternative a condus însă la o “creştere a duratei călătoriilor şi a costurilor”, a adăugat Osama Rabie.

Prin Canalul Suez, aflat la capătul Mării Roşii, trece peste 10% din comerţul mondial cu bunuri şi între 25% şi 30% din transportul maritim de containere. Canalul Suez reprezintă o sursă preţioasă de valută pentru Egipt, iar autorităţile de la Cairo încearcă să crească veniturile generate prin lărgirea Canalului Suez, în ideea scurtării timpilor de tranzit şi atragerea mai multor nave.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#canal #Suez #venituri #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții