Perturbările din Marea Roşie au subțiat miliardele Egiptului generate de Canalul Suez

Canalul Suez a adus statului egiptean venituri de 7,2 miliarde de dolari în exerciţiul fiscal iulie 2023 – iunie 2024, în scădere cu aproape un sfert faţă de veniturile record de aproximativ 9,4 miliarde dolari înregistrate în exerciţiul anterior, în condiţiile în care unii transportatori au evitat această rută, din cauza atacurilor rebelilor houthi, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.

Începând din luna noiembrie 2023, rebelii houthi din Yemen şi-au înmulţit atacurile asupra navelor comerciale care trec prin Marea Roşie, perturbând traficul maritim mondial pe această arteră strategică.

Într-un comunicat de presă difuzat joi, Autoritatea Canalului Suez (SCA) a informat că în exerciţiul financiar 2023/24 prin canal au trecut un număr de 20.148 de nave, ceea ce i-a adus venituri de 7,2 miliarde de dolari, faţă de 25.911 nave şi venituri de 9,4 miliarde de dolari în exerciţiul 2022/23.

Preşedintele Autorităţii Canalului Suez, Osama Rabie, a dat vina pentru acest recul pe “impactul sever al crizei din Marea Roşie asupra traficului din canal, în condiţiile în care problemele de securitate i-au făcut pe numeroşi proprietari şi operatori de nave să folosească rute alternative”. Folosirea rutelor alternative a condus însă la o “creştere a duratei călătoriilor şi a costurilor”, a adăugat Osama Rabie.

Prin Canalul Suez, aflat la capătul Mării Roşii, trece peste 10% din comerţul mondial cu bunuri şi între 25% şi 30% din transportul maritim de containere. Canalul Suez reprezintă o sursă preţioasă de valută pentru Egipt, iar autorităţile de la Cairo încearcă să crească veniturile generate prin lărgirea Canalului Suez, în ideea scurtării timpilor de tranzit şi atragerea mai multor nave.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#canal #Suez #venituri #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.