Perturbările din Marea Roşie au subțiat miliardele Egiptului generate de Canalul Suez

Canalul Suez a adus statului egiptean venituri de 7,2 miliarde de dolari în exerciţiul fiscal iulie 2023 – iunie 2024, în scădere cu aproape un sfert faţă de veniturile record de aproximativ 9,4 miliarde dolari înregistrate în exerciţiul anterior, în condiţiile în care unii transportatori au evitat această rută, din cauza atacurilor rebelilor houthi, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.

Începând din luna noiembrie 2023, rebelii houthi din Yemen şi-au înmulţit atacurile asupra navelor comerciale care trec prin Marea Roşie, perturbând traficul maritim mondial pe această arteră strategică.

Într-un comunicat de presă difuzat joi, Autoritatea Canalului Suez (SCA) a informat că în exerciţiul financiar 2023/24 prin canal au trecut un număr de 20.148 de nave, ceea ce i-a adus venituri de 7,2 miliarde de dolari, faţă de 25.911 nave şi venituri de 9,4 miliarde de dolari în exerciţiul 2022/23.

Preşedintele Autorităţii Canalului Suez, Osama Rabie, a dat vina pentru acest recul pe “impactul sever al crizei din Marea Roşie asupra traficului din canal, în condiţiile în care problemele de securitate i-au făcut pe numeroşi proprietari şi operatori de nave să folosească rute alternative”. Folosirea rutelor alternative a condus însă la o “creştere a duratei călătoriilor şi a costurilor”, a adăugat Osama Rabie.

Prin Canalul Suez, aflat la capătul Mării Roşii, trece peste 10% din comerţul mondial cu bunuri şi între 25% şi 30% din transportul maritim de containere. Canalul Suez reprezintă o sursă preţioasă de valută pentru Egipt, iar autorităţile de la Cairo încearcă să crească veniturile generate prin lărgirea Canalului Suez, în ideea scurtării timpilor de tranzit şi atragerea mai multor nave.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#canal #Suez #venituri #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.