Perturbările din Marea Roşie au subțiat miliardele Egiptului generate de Canalul Suez

Canalul Suez a adus statului egiptean venituri de 7,2 miliarde de dolari în exerciţiul fiscal iulie 2023 – iunie 2024, în scădere cu aproape un sfert faţă de veniturile record de aproximativ 9,4 miliarde dolari înregistrate în exerciţiul anterior, în condiţiile în care unii transportatori au evitat această rută, din cauza atacurilor rebelilor houthi, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.

Începând din luna noiembrie 2023, rebelii houthi din Yemen şi-au înmulţit atacurile asupra navelor comerciale care trec prin Marea Roşie, perturbând traficul maritim mondial pe această arteră strategică.

Într-un comunicat de presă difuzat joi, Autoritatea Canalului Suez (SCA) a informat că în exerciţiul financiar 2023/24 prin canal au trecut un număr de 20.148 de nave, ceea ce i-a adus venituri de 7,2 miliarde de dolari, faţă de 25.911 nave şi venituri de 9,4 miliarde de dolari în exerciţiul 2022/23.

Preşedintele Autorităţii Canalului Suez, Osama Rabie, a dat vina pentru acest recul pe “impactul sever al crizei din Marea Roşie asupra traficului din canal, în condiţiile în care problemele de securitate i-au făcut pe numeroşi proprietari şi operatori de nave să folosească rute alternative”. Folosirea rutelor alternative a condus însă la o “creştere a duratei călătoriilor şi a costurilor”, a adăugat Osama Rabie.

Prin Canalul Suez, aflat la capătul Mării Roşii, trece peste 10% din comerţul mondial cu bunuri şi între 25% şi 30% din transportul maritim de containere. Canalul Suez reprezintă o sursă preţioasă de valută pentru Egipt, iar autorităţile de la Cairo încearcă să crească veniturile generate prin lărgirea Canalului Suez, în ideea scurtării timpilor de tranzit şi atragerea mai multor nave.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#canal #Suez #venituri #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.