Perturbările din Marea Roşie au subțiat miliardele Egiptului generate de Canalul Suez

Canalul Suez a adus statului egiptean venituri de 7,2 miliarde de dolari în exerciţiul fiscal iulie 2023 – iunie 2024, în scădere cu aproape un sfert faţă de veniturile record de aproximativ 9,4 miliarde dolari înregistrate în exerciţiul anterior, în condiţiile în care unii transportatori au evitat această rută, din cauza atacurilor rebelilor houthi, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.

Începând din luna noiembrie 2023, rebelii houthi din Yemen şi-au înmulţit atacurile asupra navelor comerciale care trec prin Marea Roşie, perturbând traficul maritim mondial pe această arteră strategică.

Într-un comunicat de presă difuzat joi, Autoritatea Canalului Suez (SCA) a informat că în exerciţiul financiar 2023/24 prin canal au trecut un număr de 20.148 de nave, ceea ce i-a adus venituri de 7,2 miliarde de dolari, faţă de 25.911 nave şi venituri de 9,4 miliarde de dolari în exerciţiul 2022/23.

Preşedintele Autorităţii Canalului Suez, Osama Rabie, a dat vina pentru acest recul pe “impactul sever al crizei din Marea Roşie asupra traficului din canal, în condiţiile în care problemele de securitate i-au făcut pe numeroşi proprietari şi operatori de nave să folosească rute alternative”. Folosirea rutelor alternative a condus însă la o “creştere a duratei călătoriilor şi a costurilor”, a adăugat Osama Rabie.

Prin Canalul Suez, aflat la capătul Mării Roşii, trece peste 10% din comerţul mondial cu bunuri şi între 25% şi 30% din transportul maritim de containere. Canalul Suez reprezintă o sursă preţioasă de valută pentru Egipt, iar autorităţile de la Cairo încearcă să crească veniturile generate prin lărgirea Canalului Suez, în ideea scurtării timpilor de tranzit şi atragerea mai multor nave.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#canal #Suez #venituri #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.