Peste 10 miliarde lei stau degeaba în bănci, dar economia nu mișcă

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță o creștere a lichidității excesive în sistemul bancar în trimestrul I 2025, care a ajuns la un nivel record de 10,6 miliarde de lei, în creștere cu 2,24 miliarde de lei față de trimestrul anterior. Fenomenul vine în pofida majorării recente a ratei de bază la 6,5% și a unui cadru monetar considerat restrictiv.

Această acumulare de lichiditate semnalează o absorbție insuficientă a banilor în circulație și poate amplifica riscurile inflaționiste, într-un context economic fragil.

Agregatul monetar M3 a înregistrat un ritm anual de creștere de 12,9%, susținut în principal de majorarea soldului depozitelor în moneda națională, în ciuda încercărilor BNM de a restrânge condițiile monetare.

Această dinamică sugerează o presiune persistentă în sistem, cu băncile deținând volume mari de bani neutilizați în raport cu cererea de credit și activitatea economică reală.

Pentru a ține sub control inflația și a tempera excesul de lichiditate, Comitetul executiv al BNM a decis:

În ianuarie și februarie 2025, majorarea cumulativă cu 2,9 puncte procentuale a ratei de bază, până la 6,50%. În martie și mai 2025, menținerea ratei de bază și a celorlalte instrumente de politică monetară: credite overnight (8,50%), depozite overnight (4,50%), operațiuni repo (6,75%).

Normele rezervelor obligatorii au rămas neschimbate: 22% pentru mijloacele în lei și valută neconvertibilă și 31% pentru valută liber convertibilă.

BNM susține că urmare a măsurile luate dobânzile au urcat ușor. Dobânzile la creditele noi în lei au crescut la 8,47%, iar la depozite noi la 4,14%. În schimb, dobânzile la creditele existente s-au redus ușor, la 8,52%, iar cele la depozitele existente au urcat la 3,44%.

BNM subliniază că nivelul ridicat al lichidității excesive reprezintă un risc în contextul unei inflații aflate în curs de temperare, dar încă vulnerabilă la șocuri externe. Deciziile de menținere a parametrilor actuali ai politicii monetare reflectă nevoia de continuare a transmisiei măsurilor restrictive și de consolidare a controlului asupra cererii agregate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lichiditate #economie #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tronsonul de cale ferată Basarabeasca – Iargara – Prut 2 – Cahul, neutilizat de peste cinci ani, a fost repus în funcțiune pentru a asigura importul de pietriș din Ucraina, necesar reconstrucției drumului național R-34 din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de compania ucraineană „Avtomagistral-Pivdeni”.

Potrivit companiei, pe acest segment a fost efectuat un test cu un tren de marfă de aproximativ 3.000 de tone. Căile Ferate din Moldova au confirmat anterior circulația trenului încărcat, însă nu au comunicat oficial scopul transportului.

În acest an, „Avtomagistral-Pivdeni” și Administrația Națională a Drumurilor din Republica Moldova au semnat un contract pentru reconstrucția unui sector de 42 de kilometri al traseului R-34. Pentru acest proiect, compania intenționează, în premieră, să livreze pietriș din regiunea Hmelnițki, Ucraina, urmând ca, în total, aproximativ 300 de mii de tone de material să fie transportate în Republica Moldova.

În pregătirea lucrărilor, compania dezvoltă o nouă bază de producție în apropierea municipiului Cahul, unde vor fi instalate o uzină de beton și o instalație de stabilizare a solului. Proiectul de reconstrucție vizează sectorul de drum situat între municipiile Cahul și Cantemir, de-a lungul frontierei cu România, și prevede lărgirea drumului, reabilitarea completă a carosabilului, amenajarea intersecțiilor și a acceselor către terenurile agricole și gospodării, construcția a șase poduri, precum și instalarea trotuarelor, iluminatului public, parapetelor de protecție, sistemelor de drenaj și a rețelelor de comunicații.

Potrivit datelor prezentate, volumul lucrărilor de terasament va depăși 500 de mii de metri cubi, suprafața de reciclare la rece va fi de peste 375 de mii de metri pătrați, iar pentru stratul de rulare vor fi utilizate peste 100 de mii de tone de asfalt.