Peste 100.000 de euro venit lunar! TOP 10 milionari - candidați la funcția de deputat

Unii candidații la funcția de deputat din partea celor 23 de concurenți electorali, antrenați în cursa electorală se pare duc o viață „ca-n poveste” și sunt milionari în lei. Cel puțin așa arată datele colectate și însumate din declarațiile de avere și veniturile pe care le raportează. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) a analizat veniturile candidaților și a întocmit o listă a milionarilor care vor să ajungă deputați în Parlament.

Pe prima poziție al topului este fosta pretendentă la șefia Guvernului, înaintată în primăvara acestui an de către PSRM, Mariana Durleșteanu, actuală candidată la parlamentare pe lista Partidului Legii și Dreptății, care ar avea o avere de 26,5 milioane de lei.

Aceasta este urmată de Renato Usatîi cu 16,5 milioane de lei, Alexandru Covalenco, candidat AUR – puțin peste 13 milioane de lei, Denis și Svetlana Ulanov, Partidul Șor – 10,8 milioane de lei, Adrian Lebedinschi, BECS – 9,3 milioane de lei, Andrei Spînu PAS – 8,9 milioane de lei, Gheorghe Cavcaliuc, PACE – 6,3 milioane de lei, Valentin Gaidarji, candidat PACE – 5,8 milioane de lei, Ion Șpac, candidat PAS – 4,8 milioane de lei și Olesea Stamate, candidată PAS – 4,8 milioane de lei.

ADEPT scrie că, din punct de vedere al bunăstării candidaților la funcția de deputat, venitul mediu lunar pentru toți candidații înscriși în cursa electorală este de 17,100 de lei.

Zero venituri pentru ultimii doi ani au declarat 264 de candidați.

Cei mai mulți candidați fără venituri – 47 (sau 89%) apar pe lista Partidului „NOI”, care are și cel mai modest venit mediu per candidat – de 1 022 de lei.

Cei mai înstăriți candidați se află pe lista PAS, venitul mediu per candidat PAS fiind de 35 607 mii de lei.

În cazul a 158 de candidați venitul pentru ultimii doi ani depășește 1 000 000 de lei, mai mult de 2000 euro pe lună.

#Oameni bogați Moldova #milionari Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.