Peste 100.000 de euro venit lunar! TOP 10 milionari - candidați la funcția de deputat

Unii candidații la funcția de deputat din partea celor 23 de concurenți electorali, antrenați în cursa electorală se pare duc o viață „ca-n poveste” și sunt milionari în lei. Cel puțin așa arată datele colectate și însumate din declarațiile de avere și veniturile pe care le raportează. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) a analizat veniturile candidaților și a întocmit o listă a milionarilor care vor să ajungă deputați în Parlament.

Pe prima poziție al topului este fosta pretendentă la șefia Guvernului, înaintată în primăvara acestui an de către PSRM, Mariana Durleșteanu, actuală candidată la parlamentare pe lista Partidului Legii și Dreptății, care ar avea o avere de 26,5 milioane de lei.

Aceasta este urmată de Renato Usatîi cu 16,5 milioane de lei, Alexandru Covalenco, candidat AUR – puțin peste 13 milioane de lei, Denis și Svetlana Ulanov, Partidul Șor – 10,8 milioane de lei, Adrian Lebedinschi, BECS – 9,3 milioane de lei, Andrei Spînu PAS – 8,9 milioane de lei, Gheorghe Cavcaliuc, PACE – 6,3 milioane de lei, Valentin Gaidarji, candidat PACE – 5,8 milioane de lei, Ion Șpac, candidat PAS – 4,8 milioane de lei și Olesea Stamate, candidată PAS – 4,8 milioane de lei.

ADEPT scrie că, din punct de vedere al bunăstării candidaților la funcția de deputat, venitul mediu lunar pentru toți candidații înscriși în cursa electorală este de 17,100 de lei.

Zero venituri pentru ultimii doi ani au declarat 264 de candidați.

Cei mai mulți candidați fără venituri – 47 (sau 89%) apar pe lista Partidului „NOI”, care are și cel mai modest venit mediu per candidat – de 1 022 de lei.

Cei mai înstăriți candidați se află pe lista PAS, venitul mediu per candidat PAS fiind de 35 607 mii de lei.

În cazul a 158 de candidați venitul pentru ultimii doi ani depășește 1 000 000 de lei, mai mult de 2000 euro pe lună.

#Oameni bogați Moldova #milionari Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.