Peste două miliarde de lei s-au risipit printre degetele statului. Cine a favorizat asta

Din cauza neaplicării procedurii și recomandărilor expertizei anticorupție, proiectele de acte legislative și normative aprobate în perioada anilor 2019-2020, bugetul public național a fost prejudiciat estimativ cu 2,5 miliarde de lei. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Expertiza anticorupție 2019-2020: eficiență, costuri, impact”, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova.

Din perspectiva autorilor proiectelor s-a atestat că deputații au preluat întâietatea în promovarea proiectelor actelor normative, iar cel mai frecvent, intențiile lor normative au vizat domeniul I (tendință constantă în ultimii 10 ani) – 146 proiecte și domeniul V – 86 de proiecte. Totodată, în anul 2020 (an pre-electoral) a crescut numărul inițiativelor legislative ale Președintelui.

CNA a efectuat expertiza anticorupție la 1448 de proiecte de acte normative, dintre care 768 au fost proiecte de Hotărâri de Guvern, 577 proiecte de legi și 103 acte departamentale, elaborate în perioada anilor 2019-2020. Multe dintre acestea au fost adoptate în lipsa expertizei anticorupție sau ignorându-se recomandările Centrului Național Anticorupție de a exclude prevederi care pot genera corupție. Autorii studiului au estimat că valoarea prejudiciilor evitate la Bugetul Public Național pe proiectele respinse sau retrase a depășit 1,5 miliarde lei, iar valoarea totală a costurilor pe proiectele adoptate a constituit 2,5 miliarde lei.

De asemenea, autorii au stabilit că în 2019 a început să crească numărul actelor normative ale Guvernului care au ignorat expertiza anticorupție, ponderea acestora ajungând în 2020 la 30%. Iar în 2020 s-a triplat numărul proiectelor în care exista riscul de „evaziune fiscală” și a acțiunilor de „escrocherie”.

Experții au constatat că principalele riscuri de corupție detectate în proiectele de legi au fost abuzul în serviciu, urmat de depășirea atribuțiilor de serviciu, conflictul de interese, favoritismul, coruperea pasivă, coruperea activă, exercitarea influenței necorespunzătoare și traficul de influență. Acestea s-au regăsit preponderent în actele normative din domeniile „economie și comerț”, „buget și finanțe”, precum și domeniul „educație, cultură, culte și mass-media”.

#influențe #miliarde #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Televiziunea RTVI, asociată cu influentul șef al complexului militar-industrial rus „Rosteh”, Serghei Cemezov, a lansat oficial transmisiunile în Mali prin rețeaua principalului operator local, Malivision. Canalul a fost inclus în pachetul de bază al televiziunii digitale terestre (DTT), cu un potențial de audiență estimat la 3 milioane de telespectatori.

Directorul global de distribuție RTVI, Andrei Popov, a declarat că extinderea în Mali întărește poziția postului în Africa și deschide noi oportunități de creștere: „Plănuim extinderea colaborării cu operatori locali din regiune.” CEO-ul grupului media, Dmitri Surianinov, a adăugat că RTVI este prezent, din 2022, în 64 de țări și teritorii africane, cu programe destinate publicului vorbitor de limbă rusă.

RTVI este considerat un canal cu legături strânse cu Serghei Cemezov, directorul general al „Rosteh”, cel mai mare producător de armament din Rusia și vechi prieten al președintelui Vladimir Putin, cu care a împărțit apartamentul și serviciul în perioada sovietică la Dresda, în cadrul KGB.

Deși oficial postul a fost relansat în 2017 cu sprijinul unor investitori independenți, jurnaliștii de la Proiect au documentat implicarea directă sau indirectă a lui Cemezov prin intermediul unor persoane și companii paravan, precum Brenrose Limited – o firmă britanică condusă de angajați din structurile „Rosteh”.

Oficial, actualul proprietar RTVI este Mikael Israyelian, un restaurator american de origine armeană, fără experiență anterioară în media sau afaceri în Rusia. Surse apropiate susțin că acesta ar fi acționat „în numele altcuiva”.

Un fost oficial rus, apropiat de Cemezov, a declarat pentru Proiect că postul RTVI a fost tolerat de Kremlin ca o „vitrină liberală”, menită să ofere iluzia libertății presei. „Dar în esență, Cemezov rămâne un om al serviciilor, fiecare pas îl coordonează cu Putin”, a afirmat acesta. „Rosteh” a negat oficial orice implicare în activitatea RTVI.