Peste două miliarde de lei s-au risipit printre degetele statului. Cine a favorizat asta

Din cauza neaplicării procedurii și recomandărilor expertizei anticorupție, proiectele de acte legislative și normative aprobate în perioada anilor 2019-2020, bugetul public național a fost prejudiciat estimativ cu 2,5 miliarde de lei. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Expertiza anticorupție 2019-2020: eficiență, costuri, impact”, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova.

Din perspectiva autorilor proiectelor s-a atestat că deputații au preluat întâietatea în promovarea proiectelor actelor normative, iar cel mai frecvent, intențiile lor normative au vizat domeniul I (tendință constantă în ultimii 10 ani) – 146 proiecte și domeniul V – 86 de proiecte. Totodată, în anul 2020 (an pre-electoral) a crescut numărul inițiativelor legislative ale Președintelui.

CNA a efectuat expertiza anticorupție la 1448 de proiecte de acte normative, dintre care 768 au fost proiecte de Hotărâri de Guvern, 577 proiecte de legi și 103 acte departamentale, elaborate în perioada anilor 2019-2020. Multe dintre acestea au fost adoptate în lipsa expertizei anticorupție sau ignorându-se recomandările Centrului Național Anticorupție de a exclude prevederi care pot genera corupție. Autorii studiului au estimat că valoarea prejudiciilor evitate la Bugetul Public Național pe proiectele respinse sau retrase a depășit 1,5 miliarde lei, iar valoarea totală a costurilor pe proiectele adoptate a constituit 2,5 miliarde lei.

De asemenea, autorii au stabilit că în 2019 a început să crească numărul actelor normative ale Guvernului care au ignorat expertiza anticorupție, ponderea acestora ajungând în 2020 la 30%. Iar în 2020 s-a triplat numărul proiectelor în care exista riscul de „evaziune fiscală” și a acțiunilor de „escrocherie”.

Experții au constatat că principalele riscuri de corupție detectate în proiectele de legi au fost abuzul în serviciu, urmat de depășirea atribuțiilor de serviciu, conflictul de interese, favoritismul, coruperea pasivă, coruperea activă, exercitarea influenței necorespunzătoare și traficul de influență. Acestea s-au regăsit preponderent în actele normative din domeniile „economie și comerț”, „buget și finanțe”, precum și domeniul „educație, cultură, culte și mass-media”.

#influențe #miliarde #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul energetic Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, intenționează să intre direct pe piața din Republica Moldova prin înființarea unei subsidiare de trading, care ar putea acoperi până la 30% din necesarul de gaze naturale al țării vecine.

„Există un potențial maxim de 1 miliard de metri cubi, cât este consumul total al Moldovei. Noi estimăm că am putea acoperi între 20% și 30% din acest volum”, a declarat directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, citat de Profit.ro.

Spre deosebire de România, unde Romgaz este obligată prin lege să vândă gaze la un preț reglementat de 120 lei/MWh pentru consumatorii casnici și CET-uri până în martie 2026, piața din Republica Moldova este complet liberalizată. Acest aspect creează o oportunitate de a vinde gazele la prețuri mai mari.

„Diferența dintre prețurile din România și cele din Republica Moldova, chiar și după scăderea tarifului de transport, ne permite să valorificăm gazele la un preț mai bun peste Prut”, se menționează într-un document oficial al Romgaz.

Planul de extindere a Romgaz în Moldova vine și în contextul în care compania se pregătește să majoreze semnificativ producția, odată cu extragerea gazelor din zăcământul offshore Neptun Deep, dezvoltat împreună cu OMV Petrom. Producția din Marea Neagră este așteptată să înceapă în 2027.

De altfel, Energocom, traderul de stat al Republicii Moldova, a semnat deja primul său contract pe termen lung cu OMV Petrom pentru livrări de gaze provenite din Neptun Deep, consolidând astfel poziția României ca furnizor strategic pentru securitatea energetică a Moldovei.