Petrecerea a ajuns la final: Una dintre resursele principale care ţine lumea în priză e pe terminate

Lumea s-ar putea confrunta cu o penurie de litiu, pe măsură ce cererea pentru acest metal creşte, iar unii analişti estimează că aceasta ar putea apărea chiar din 2025, scrie CNBC.

BMI, o unitate de cercetare a Fitch Solutions, s-a numărat printre cei care au prezis un deficit de aprovizionare cu litiu până în 2025. Într-un raport publicat recent, BMI a atribuit în mare parte acest deficit cererii de litiu din China, care depăşeşte oferta.

„Ne aşteptăm la o creştere anuală medie de 20,4% de la an la an pentru cererea de litiu din China, numai pentru vehiculele electrice, în perioada 2023-2032”, se arată în raport.

În schimb, oferta de litiu din China va creşte cu doar 6% în aceeaşi perioadă, a precizat BMI, adăugând că acest ritm nu poate satisface nici măcar o treime din cererea prognozată.

China este al treilea mare producător mondial de litiu, care este un element esenţial în bateriile vehiculelor electrice.

În 2021, lumea a produs 540.000 de tone de litiu, iar până în 2030, Forumul Economic Mondial estimează că cererea globală va ajunge la peste 3 milioane de tone.

Conform previziunilor S&P Global Commodity Insights, vânzările de vehicule electrice vor ajunge la 13,8 milioane în 2023, dar vor creşte vertiginos până la peste 30 de milioane până în 2030.

„Credem în mod fundamental într-o penurie pentru industria litiului. Previzionăm o creştere a ofertei, desigur, dar cererea va creşte într-un ritm mult mai rapid” a declarat Corinne Blanchard, director de cercetare în domeniul litiului şi al tehnologiilor curate la Deutsche Bank.

Până la sfârşitul anului 2025, Blanchard vede un „deficit modest” de aproximativ 40.000 până la 60.000 de tone de carbonat de litiu echivalent, dar prevede un deficit mai mare, care se ridică la 768.000 de tone până la sfârşitul anului 2030.

„Lanţul global de aprovizionare cu baterii ar putea să se confrunte din nou cu un deficit de litiu spre sfârşitul acestui deceniu, când creşterea ofertei ar putea să nu ţină pasul cu cea a cererii”, a declarat Susan Zou, vice-preşedintele Rystad Energy.

În acest scenariu, Zou a spus că preţurile litiului ar putea urca la maximele lor istorice din 2022, ceea ce, la rândul său, ar creşte costurile de producţie a bateriilor.

Preţurile carbonatului de litiu au urcat la un nivel record de aproape 600.000 de yuani pe tonă în noiembrie 2022, de peste 12 ori mai mult decât preţurile din ianuarie 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#resursa #litiu #rezervă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.