Petrecerea s-a terminat pentru Europa de Est, inflaţia de două cifre începe să se resimtă

În săptămânile care au urmat invaziei ruseşti în Ucraina, marile economii occidentale au început să se clatine însă Europa de Est continua să înregistreze un boom graţie unor majorări salariale de două cifre şi subvenţiilor generoase oferite de unele state, transmite Reuters.

Acum situaţia s-a schimbat. Încetinirea vânzărilor cu amănuntul şi prăbuşirea încrederii în economie arată că criza costului vieţii a ajuns şi în Europa de Est, unde oamenii se confruntă cu o realitate dureroasă, în condiţiile în care o inflaţie care se încăpăţânează să rămână în zona de două cifre le erodează veniturile, în timp ce preţurile la alimente au crescut cu 15%-22% iar costurile cu energia au explodat.

Pe măsură ce consumul gospodăriilor începe să fie afectat, analiştii şi-au revizuit estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut şi planează spectrul unei recesiuni la nivelul întregii Europe.

Familiile au început să strângă cureaua. Polonezii pleacă în vacanţe mai scurte, cehii fac economii cu notele de plată la restaurante şi unii îşi caută un al doilea loc de muncă iar în Ungaria, unde inflaţia preţurilor alimentare a fost de 22,1% în ritm anual în luna iunie, oamenii îşi reduc achiziţiile de alimente şi produse de folosinţă îndelungată, în condiţiile în care deprecierea forintului a majorat preţurile cu importurile.

„Am fost la brutărie într-o zi şi o pâine costa 550 de forinţi. Ziua următoare era 650 de forinţi. Pentru numele lui Dumnezeu!”, exclamă Lajos, un bărbat în vârstă de 73 de ani din oraşul Esztergom, nordul Ungariei. Potrivit lui Lajos, creşterea preţurilor la alimente i-a consumat o parte din pensie şi de aceea nu va mai putea să îşi plătească facturile la utilităţi mărite, după ce luna trecută a expirat o schemă guvernamentală de plafonare a preţurilor. Pensionarul a început deja să îşi facă propriile planuri. „Pot să mă încălzesc cu gaze dar şi cu lemne deoarece am o sobă de teracotă. Aşa că împreună cu soţia ne vom muta într-o singură cameră, pe care o vom încălzi cu soba, mai punem un pulover pe noi şi aşa ne uităm la televizor”, spune Lajos.

În Ungaria, vânzările cu amănuntul au încetinit până la o creştere anuală de 4,5% în luna iunie, de la un avans de 10,9% în mai. Situaţia este similară în Polonia, unde vânzările cu amănuntul au crescut cu 3,2% în ritm anual în luna iunie, de la 8,2% în luna mai, în tip ce în Cehia vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6% în ritm anual în luna iunie.

„Gospodăriile au reacţionat la creştere costului vieţii în mod semnificativ, iar consumul de lucruri începe să arate acest fapt”, spune Peter Virovacz, analist la ING în Budapesta.

Încetinirea cererii interne, creşterea dobânzilor, reducerea cheltuielilor guvernamentale şi decizia companiilor de a majora costurile, ar urma să reducă creşterea economică în Europa Centrală în a doua jumătate a lui 2022, urmând ca în 2023 să încetinească semnificativ.

Analiştii de la Citigroup prognozează că economia Ungariei ar urma să înregistreze un avans de aproape 5% în acest an, dar adaugă că există riscuri semnificative la adresa prognozei pentru anul viitor, care în prezent mizează pe o creştere de doar 1%.

„Riscul ca preţurile ridicate prelungite la energie să menţină inflaţia în zona de două cifre, chiar şi în 2023, precum şi noile noastre estimări revizuite privind zona euro arată spre un risc de recesiune”, susţin analiştii de la Citigroup.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#tari #Europa #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.