Petrecerea s-a terminat pentru Europa de Est, inflaţia de două cifre începe să se resimtă

În săptămânile care au urmat invaziei ruseşti în Ucraina, marile economii occidentale au început să se clatine însă Europa de Est continua să înregistreze un boom graţie unor majorări salariale de două cifre şi subvenţiilor generoase oferite de unele state, transmite Reuters.

Acum situaţia s-a schimbat. Încetinirea vânzărilor cu amănuntul şi prăbuşirea încrederii în economie arată că criza costului vieţii a ajuns şi în Europa de Est, unde oamenii se confruntă cu o realitate dureroasă, în condiţiile în care o inflaţie care se încăpăţânează să rămână în zona de două cifre le erodează veniturile, în timp ce preţurile la alimente au crescut cu 15%-22% iar costurile cu energia au explodat.

Pe măsură ce consumul gospodăriilor începe să fie afectat, analiştii şi-au revizuit estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut şi planează spectrul unei recesiuni la nivelul întregii Europe.

Familiile au început să strângă cureaua. Polonezii pleacă în vacanţe mai scurte, cehii fac economii cu notele de plată la restaurante şi unii îşi caută un al doilea loc de muncă iar în Ungaria, unde inflaţia preţurilor alimentare a fost de 22,1% în ritm anual în luna iunie, oamenii îşi reduc achiziţiile de alimente şi produse de folosinţă îndelungată, în condiţiile în care deprecierea forintului a majorat preţurile cu importurile.

„Am fost la brutărie într-o zi şi o pâine costa 550 de forinţi. Ziua următoare era 650 de forinţi. Pentru numele lui Dumnezeu!”, exclamă Lajos, un bărbat în vârstă de 73 de ani din oraşul Esztergom, nordul Ungariei. Potrivit lui Lajos, creşterea preţurilor la alimente i-a consumat o parte din pensie şi de aceea nu va mai putea să îşi plătească facturile la utilităţi mărite, după ce luna trecută a expirat o schemă guvernamentală de plafonare a preţurilor. Pensionarul a început deja să îşi facă propriile planuri. „Pot să mă încălzesc cu gaze dar şi cu lemne deoarece am o sobă de teracotă. Aşa că împreună cu soţia ne vom muta într-o singură cameră, pe care o vom încălzi cu soba, mai punem un pulover pe noi şi aşa ne uităm la televizor”, spune Lajos.

În Ungaria, vânzările cu amănuntul au încetinit până la o creştere anuală de 4,5% în luna iunie, de la un avans de 10,9% în mai. Situaţia este similară în Polonia, unde vânzările cu amănuntul au crescut cu 3,2% în ritm anual în luna iunie, de la 8,2% în luna mai, în tip ce în Cehia vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6% în ritm anual în luna iunie.

„Gospodăriile au reacţionat la creştere costului vieţii în mod semnificativ, iar consumul de lucruri începe să arate acest fapt”, spune Peter Virovacz, analist la ING în Budapesta.

Încetinirea cererii interne, creşterea dobânzilor, reducerea cheltuielilor guvernamentale şi decizia companiilor de a majora costurile, ar urma să reducă creşterea economică în Europa Centrală în a doua jumătate a lui 2022, urmând ca în 2023 să încetinească semnificativ.

Analiştii de la Citigroup prognozează că economia Ungariei ar urma să înregistreze un avans de aproape 5% în acest an, dar adaugă că există riscuri semnificative la adresa prognozei pentru anul viitor, care în prezent mizează pe o creştere de doar 1%.

„Riscul ca preţurile ridicate prelungite la energie să menţină inflaţia în zona de două cifre, chiar şi în 2023, precum şi noile noastre estimări revizuite privind zona euro arată spre un risc de recesiune”, susţin analiştii de la Citigroup.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#tari #Europa #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.