Starea dezamăgitoare a economiei chineze trimite în jos preţul petrolului. Aurul negru a avut o scădere de aproape 3%

Prețurile petrolului au scăzut luni cu aproximativ 2%, ștergând toate câștigurile de săptămâna trecută, deoarece reducerea de către OPEC a perspectivei de creștere a cererii globale de petrol pentru 2024 și 2025 a contribuit din nou la îngrijorările legate de cererea slabă de combustibil, importurile de petrol din China scăzând pentru a cincea lună consecutiv, scrie Reuters.

Planurile de stimulare ale Chinei nu au reușit, de asemenea, să inspire încredere investitorilor, în timp ce piețele au continuat să urmărească eventualele atacuri israeliene asupra infrastructurii petroliere iraniene.

Contractele futures pe țiței Brent au scăzut cu 1,58 dolari, sau 2,02%, la 77,44 dolari pe baril până la 14.37 GMT, în timp ce contractele futures pe țiței West Texas Intermediate din SUA au scăzut cu 1,64 dolari, sau 2,17%, la 73,92 dolari pe baril. Brent a câștigat 99 de cenți săptămâna trecută, în timp ce WTI a urcat cu 1,18 dolari.

OPEC și-a redus luni previziunile privind creșterea cererii globale de petrol în 2024 și, de asemenea, și-a diminuat proiecția pentru anul viitor, marcând a treia revizuire consecutivă în scădere a grupului de producători.

China, cel mai mare importator de țiței din lume, a reprezentat cea mai mare parte a reducerii pentru 2024, deoarece OPEC și-a redus prognoza de creștere pentru această țară la 580.000 de barili pe zi (bpd) de la 650.000 bpd.

Importurile de țiței ale Chinei în primele nouă luni ale anului au scăzut cu aproape 3% față de anul trecut, la 10,99 milioane bpd, conform datelor.

Scăderea cererii de petrol din China a reprezentat o frână pentru consumul și prețurile globale ale petrolului.
Aceasta are loc pe fondul creșterii numărului de vehiculelor electrice (VE) și încetinirii creșterii economice ca urmare a pandemiei COVID-19,

Presiunile deflaționiste din China s-au agravat, de asemenea, în septembrie, potrivit datelor oficiale publicate sâmbătă. O conferință de presă organizată în aceeași zi a lăsat investitorii să ghicească cu privire la dimensiunea globală a unui pachet de stimulente pentru a revigora soarta celei de-a doua mari economii a lumii.

„Lipsa unui calendar clar și absența măsurilor de abordare a problemelor structurale, cum ar fi consumul slab și dependența de investițiile în infrastructură, nu au făcut decât să sporească ambiguitatea în rândul participanților la piață”, a remarcat Mukesh Sahdev, șeful global al piețelor de mărfuri-petrol la Rystad Energy.

Veștile negative din China au depășit îngrijorările pieței cu privire la posibilitatea persistentă ca un răspuns israelian la atacul cu rachete al Iranului din 1 octombrie să perturbe producția de petrol.

Statele Unite au declarat duminică că vor trimite trupe în Israel împreună cu un sistem antirachetă avansat într-o desfășurare extrem de neobișnuită menită să consolideze apărarea aeriană a țării.

Statele Unite au îndemnat în mod privat Israelul să își calibreze răspunsul pentru a evita declanșarea unui război mai amplu în Orientul Mijlociu, spun oficialii, președintele Joe Biden exprimându-și public opoziția față de un atac israelian asupra siturilor nucleare ale Iranului și îngrijorările sale cu privire la un atac asupra infrastructurii energetice iraniene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.