Starea dezamăgitoare a economiei chineze trimite în jos preţul petrolului. Aurul negru a avut o scădere de aproape 3%

Prețurile petrolului au scăzut luni cu aproximativ 2%, ștergând toate câștigurile de săptămâna trecută, deoarece reducerea de către OPEC a perspectivei de creștere a cererii globale de petrol pentru 2024 și 2025 a contribuit din nou la îngrijorările legate de cererea slabă de combustibil, importurile de petrol din China scăzând pentru a cincea lună consecutiv, scrie Reuters.

Planurile de stimulare ale Chinei nu au reușit, de asemenea, să inspire încredere investitorilor, în timp ce piețele au continuat să urmărească eventualele atacuri israeliene asupra infrastructurii petroliere iraniene.

Contractele futures pe țiței Brent au scăzut cu 1,58 dolari, sau 2,02%, la 77,44 dolari pe baril până la 14.37 GMT, în timp ce contractele futures pe țiței West Texas Intermediate din SUA au scăzut cu 1,64 dolari, sau 2,17%, la 73,92 dolari pe baril. Brent a câștigat 99 de cenți săptămâna trecută, în timp ce WTI a urcat cu 1,18 dolari.

OPEC și-a redus luni previziunile privind creșterea cererii globale de petrol în 2024 și, de asemenea, și-a diminuat proiecția pentru anul viitor, marcând a treia revizuire consecutivă în scădere a grupului de producători.

China, cel mai mare importator de țiței din lume, a reprezentat cea mai mare parte a reducerii pentru 2024, deoarece OPEC și-a redus prognoza de creștere pentru această țară la 580.000 de barili pe zi (bpd) de la 650.000 bpd.

Importurile de țiței ale Chinei în primele nouă luni ale anului au scăzut cu aproape 3% față de anul trecut, la 10,99 milioane bpd, conform datelor.

Scăderea cererii de petrol din China a reprezentat o frână pentru consumul și prețurile globale ale petrolului.
Aceasta are loc pe fondul creșterii numărului de vehiculelor electrice (VE) și încetinirii creșterii economice ca urmare a pandemiei COVID-19,

Presiunile deflaționiste din China s-au agravat, de asemenea, în septembrie, potrivit datelor oficiale publicate sâmbătă. O conferință de presă organizată în aceeași zi a lăsat investitorii să ghicească cu privire la dimensiunea globală a unui pachet de stimulente pentru a revigora soarta celei de-a doua mari economii a lumii.

„Lipsa unui calendar clar și absența măsurilor de abordare a problemelor structurale, cum ar fi consumul slab și dependența de investițiile în infrastructură, nu au făcut decât să sporească ambiguitatea în rândul participanților la piață”, a remarcat Mukesh Sahdev, șeful global al piețelor de mărfuri-petrol la Rystad Energy.

Veștile negative din China au depășit îngrijorările pieței cu privire la posibilitatea persistentă ca un răspuns israelian la atacul cu rachete al Iranului din 1 octombrie să perturbe producția de petrol.

Statele Unite au declarat duminică că vor trimite trupe în Israel împreună cu un sistem antirachetă avansat într-o desfășurare extrem de neobișnuită menită să consolideze apărarea aeriană a țării.

Statele Unite au îndemnat în mod privat Israelul să își calibreze răspunsul pentru a evita declanșarea unui război mai amplu în Orientul Mijlociu, spun oficialii, președintele Joe Biden exprimându-și public opoziția față de un atac israelian asupra siturilor nucleare ale Iranului și îngrijorările sale cu privire la un atac asupra infrastructurii energetice iraniene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.