Petrolul coboară la minimul a 12 săptămâni din cauza îngrijorărilor legate de recesiune şi COVID

Preţul petrolului a scăzut miercuri la minimul ultimelor 12 săptămâni, în cadrul unor schimburi comerciale volatile, extinzând pierderile mari de marţi, deoarece temerile tot mai mari legate de scăderea cererii din cauza recesiunii globale au depăşit îngrijorările legate de ofertă, scrie Reuters.

Contractele futures Brent cu livrare în septembrie au scăzut cu 2,99 dolari, sau 2,9%, la 99,78 dolari pe baril, în timp ce ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 3,19 dolari, sau 3,2%, la 96,31 dolari.

Acest lucru plasează WTI şi Brent pe drumul spre cele mai scăzute închideri din 11 aprilie, după ce marţi Brent a scăzut cu 9%, iar WTI cu 8%.

Banca de investiţii Goldman Sachs a declarat că vânzarea petrolului a fost influenţată de temerile tot mai mari legate de recesiune.

Indicii bursieri americani au scăzut miercuri, investitorii aşteptând minutele de la şedinţa Rezervei Federale pentru a evalua sănătatea economiei şi ritmul de creştere a ratelor de dobândă pentru a stopa inflaţia în creştere.

Preţurile petrolului au fost de asemenea doborâte de creşterea dolarului american , care a urcat la un maxim al ultimilor aproape 20 de ani faţă de un coş de monede.

Un dolar american mai puternic face ca petrolul să fie mai scump pentru deţinătorii de alte monede, ceea ce poate reduce cererea.

În China, cel mai mare importator de petrol din lume, piaţa s-a îngrijorat că noile blocaje ale COVID-19 ar putea reduce cererea.

Între timp, importurile de ţiţei ale Chinei din Rusia au urcat cu 55% faţă de anul precedent, ajungând la un nivel record în luna mai. Rusia a înlocuit Arabia Saudită ca principal furnizor, în timp ce rafinăriile au încasat livrări la preţ redus, pe fondul sancţiunilor impuse Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina.

O instanţă rusă a cerut Consorţiului Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă petrol din Kazahstan către Marea Neagră, să îşi suspende activitatea timp de 30 de zile. Cu toate acestea, sursele au declarat că exporturile continuă să curgă.

În Kazahstan, o explozie la gigantul câmp petrolier Tengiz a ucis doi muncitori şi a rănit trei.

#petrol #pret #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul lucrează la noua lege a salarizării, un proiect care ar urma să schimbe modul în care sunt plătiți angajații din sectorul public. Autoritățile își propun ca noul sistem să fie gata în câteva luni, astfel încât, în scenariul optimist, acesta să intre în vigoare de la 1 septembrie 2026, iar cel târziu de la 1 ianuarie 2027, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Potrivit ministrului, noul cadru legal va avea trei direcții principale: creșterea echității salariale, majorări mai consistente pentru angajații cu venituri mici și corectarea dezechilibrelor majore existente în prezent.

„Ambiția noastră este să avem noua lege gata în câteva luni, astfel încât, în mod ideal, ea să intre în vigoare de la 1 septembrie. Ea va presupune mai multă echitate în salarizări, cu majorări simțite de cei cu salarii mici”, a declarat Gavriliță.

Ministrul subliniază că în administrația publică există discrepanțe salariale greu de justificat, cu diferențe chiar și de zece ori între funcții similare ca importanță.

„Este prematur să spun acum care salarii și cu cât vor fi reduse, dar avem nevoie de mult mai multă echitate. Astăzi vedem conducători de instituții cu salarii mici, în timp ce alte persoane au venituri de zece ori mai mari. Nu spun că raportul trebuie inversat, dar trebuie, cu siguranță, mai multă uniformitate”, a precizat oficialul.

Gavriliță afirmă că procesul va necesita consultări, inclusiv cu instituțiile care au o autonomie mai mare, însă noua lege va crea un cadru legal unic în care vor fi incluse toate salariile din sectorul bugetar. Ministrul își exprimă încrederea că Parlamentul va avea un rol esențial pentru ca rezultatul final să fie „cât mai corect și echitabil”.