Petrolul coboară la minimul a 12 săptămâni din cauza îngrijorărilor legate de recesiune şi COVID

Preţul petrolului a scăzut miercuri la minimul ultimelor 12 săptămâni, în cadrul unor schimburi comerciale volatile, extinzând pierderile mari de marţi, deoarece temerile tot mai mari legate de scăderea cererii din cauza recesiunii globale au depăşit îngrijorările legate de ofertă, scrie Reuters.

Contractele futures Brent cu livrare în septembrie au scăzut cu 2,99 dolari, sau 2,9%, la 99,78 dolari pe baril, în timp ce ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 3,19 dolari, sau 3,2%, la 96,31 dolari.

Acest lucru plasează WTI şi Brent pe drumul spre cele mai scăzute închideri din 11 aprilie, după ce marţi Brent a scăzut cu 9%, iar WTI cu 8%.

Banca de investiţii Goldman Sachs a declarat că vânzarea petrolului a fost influenţată de temerile tot mai mari legate de recesiune.

Indicii bursieri americani au scăzut miercuri, investitorii aşteptând minutele de la şedinţa Rezervei Federale pentru a evalua sănătatea economiei şi ritmul de creştere a ratelor de dobândă pentru a stopa inflaţia în creştere.

Preţurile petrolului au fost de asemenea doborâte de creşterea dolarului american , care a urcat la un maxim al ultimilor aproape 20 de ani faţă de un coş de monede.

Un dolar american mai puternic face ca petrolul să fie mai scump pentru deţinătorii de alte monede, ceea ce poate reduce cererea.

În China, cel mai mare importator de petrol din lume, piaţa s-a îngrijorat că noile blocaje ale COVID-19 ar putea reduce cererea.

Între timp, importurile de ţiţei ale Chinei din Rusia au urcat cu 55% faţă de anul precedent, ajungând la un nivel record în luna mai. Rusia a înlocuit Arabia Saudită ca principal furnizor, în timp ce rafinăriile au încasat livrări la preţ redus, pe fondul sancţiunilor impuse Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina.

O instanţă rusă a cerut Consorţiului Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă petrol din Kazahstan către Marea Neagră, să îşi suspende activitatea timp de 30 de zile. Cu toate acestea, sursele au declarat că exporturile continuă să curgă.

În Kazahstan, o explozie la gigantul câmp petrolier Tengiz a ucis doi muncitori şi a rănit trei.

#petrol #pret #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.