Petrom care operează și în Republica Moldova a înregistrat un profit de peste jumătate de miliard de euro

OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Sud-Est, care operează i în Republica Moldova, a înregistrat în 2021 un profit net de 2,86 miliarde de lei românești echivalentul a 566 mil. de euro, cu 122% mai mare decât cel aferent anului 2020, potrivit datelor financiare ale companiei.

Dublarea profitului a venit pe fondul creșterii cu 32% a vânzărilor în 2021, care au ajuns la 26 de miliarde de lei românești, de la sub 20 de miliarde în 2020. Pe de altă parte situația din piață din ultima parte a anului trecut, caracterizată prin explozia prețurilor la gaze și creșterea cotațiilor la țiței a fost determinantă: doar în trimestrul patru al anului trecut profitul net a fost de aproape 1,19 miliarde de lei. În ultimul trimestru din 2020 a fost de doar 465 de milioane.

Rezultatul din exploatare excluzand elementele speciale a crescut la 1.814 mil lei (2020: 7 mil lei), datorita preturilor mai mari, partial contrabalansate de impozitarea mai mare din Upstream, de scaderea volumului vanzarilor, de efectul nefavorabil al cursului de schimb (USD s-a depreciat fata de RON), precum si de costurile de productie si de explorare mai mari.

Productia de hidrocarburi a scazut cu 10,9%, la 47,21 mil bep,din cauza vanzarii activelor de productie din Kazahstan pe 14 mai 2021 si a declinului natural in principalele zacaminte din Romania.

În Romania, productia de hidrocarburi a fost de 46,42 mil bep sau 127,2 mii bep/zi (2020: 50,51 mil bep sau 138,0 mii bep/zi). Productia medie zilnica, excluzand optimizarea portofoliului, a scazut cu 7,6%, fata de 2020. Productia de titei si condensat a scazut cu 4,3%, in principal din cauza declinului natural. Productia de gaze naturale a scazut cu 11,4%, fiind influentata de declinul natural accentuat al principalelor zacaminte de gaze naturale (Totea Deep si Lebada Est), al sondei 4461 Totea Sud, precum si de lucrarile de mentenanta, aspecte partial contrabalansate de productia rezultata in urma reparatiilor capitale la sonde si din sondele noi.

Transferul celor 40 de zacaminte marginale onshore de titei si gaze naturale catre Dacian Petroleum a condus la o scadere a productiei de hidrocarburi cu 0,4 mii bep/zi fata de 2020.

Volumul vanzarilor de hidrocarburi a scazut cu 11%, din cauza vanzarii activelor din Kazahstan, dar si a scaderii volumelor disponibile pentru vanzare in Romania.

Costul de productie a crescut cu 17%, la 12,73 USD/bep, in principal din cauza scaderii productiei disponibile pentru vanzare, a cheltuielilor crescute si a cursului de schimb nefavorabil (USD s-a depreciat fata de RON). In Romania, costul de productie exprimat in USD s-a majorat cu 17%, la 12,74 USD/bep

Investitiile de explorare au fost relativ similare cu cele din 2020, la 194 mil lei, deoarece costurile mai mici legate de sondele de explorare de mare adancime abandonate au fost contrabalansate de cresterea activitatilor de achizitie seismica 3D.

Cheltuielile de explorare au scazut la 203 mil lei, ca urmare a unui efect de baza generat de ajustarea de depreciere a sondelor de explorare in 2020, in urma revizuirii estimarilor pe termen mediu si lung ale preturilor.

Investitiile au scazut cu 15%, la 2.025 mil lei, reprezentand 72% din totalul investitiilor la nivel de Grup in 2021. Reducerea a fost determinata in principal de scaderea numarului de sonde noi si de reparatii capitale la sonde, precum si de diminuarea activitatilor pentru proiectele de redezvoltare a zacamintelor, partial contrabalansate de intensificarea proiectelor pentru facilitati.

In 2021, compania a finalizat forarea a 36 de sonde noi si sidetrack-uri, inclusiv o sonda de explorare (2020: 63 de sonde noi si sidetrack-uri, inclusiv o sonda de explorare).

Grupul austriac OMV deţine 51% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,6%, Fondul Proprietatea 7%, iar 21,4% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londr

„Petrom Moldova” deține o rețea de 80 de stații de alimentare, multe dintre care sunt luate în arendă. Printre acestea, în perioada 2012 – 2018, s-a regăsit și lanțul de benzinării „Eurosim” al fostului lider al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. În 2019, compania a raportat venituri de circa 2,10 miliarde de lei, aceasta fiind și cota anilor 2015-2019. Profitul companiei a crescut de la doar 5 milioane lei în 2015 la 36 de milioane de lei în 2019, cu o scădere de până la circa 18 milioane de lei în 2018.

#forare #petrom #hidrocarburi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.