Petrom care operează și în Republica Moldova a înregistrat un profit de peste jumătate de miliard de euro

OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Sud-Est, care operează i în Republica Moldova, a înregistrat în 2021 un profit net de 2,86 miliarde de lei românești echivalentul a 566 mil. de euro, cu 122% mai mare decât cel aferent anului 2020, potrivit datelor financiare ale companiei.

Dublarea profitului a venit pe fondul creșterii cu 32% a vânzărilor în 2021, care au ajuns la 26 de miliarde de lei românești, de la sub 20 de miliarde în 2020. Pe de altă parte situația din piață din ultima parte a anului trecut, caracterizată prin explozia prețurilor la gaze și creșterea cotațiilor la țiței a fost determinantă: doar în trimestrul patru al anului trecut profitul net a fost de aproape 1,19 miliarde de lei. În ultimul trimestru din 2020 a fost de doar 465 de milioane.

Rezultatul din exploatare excluzand elementele speciale a crescut la 1.814 mil lei (2020: 7 mil lei), datorita preturilor mai mari, partial contrabalansate de impozitarea mai mare din Upstream, de scaderea volumului vanzarilor, de efectul nefavorabil al cursului de schimb (USD s-a depreciat fata de RON), precum si de costurile de productie si de explorare mai mari.

Productia de hidrocarburi a scazut cu 10,9%, la 47,21 mil bep,din cauza vanzarii activelor de productie din Kazahstan pe 14 mai 2021 si a declinului natural in principalele zacaminte din Romania.

În Romania, productia de hidrocarburi a fost de 46,42 mil bep sau 127,2 mii bep/zi (2020: 50,51 mil bep sau 138,0 mii bep/zi). Productia medie zilnica, excluzand optimizarea portofoliului, a scazut cu 7,6%, fata de 2020. Productia de titei si condensat a scazut cu 4,3%, in principal din cauza declinului natural. Productia de gaze naturale a scazut cu 11,4%, fiind influentata de declinul natural accentuat al principalelor zacaminte de gaze naturale (Totea Deep si Lebada Est), al sondei 4461 Totea Sud, precum si de lucrarile de mentenanta, aspecte partial contrabalansate de productia rezultata in urma reparatiilor capitale la sonde si din sondele noi.

Transferul celor 40 de zacaminte marginale onshore de titei si gaze naturale catre Dacian Petroleum a condus la o scadere a productiei de hidrocarburi cu 0,4 mii bep/zi fata de 2020.

Volumul vanzarilor de hidrocarburi a scazut cu 11%, din cauza vanzarii activelor din Kazahstan, dar si a scaderii volumelor disponibile pentru vanzare in Romania.

Costul de productie a crescut cu 17%, la 12,73 USD/bep, in principal din cauza scaderii productiei disponibile pentru vanzare, a cheltuielilor crescute si a cursului de schimb nefavorabil (USD s-a depreciat fata de RON). In Romania, costul de productie exprimat in USD s-a majorat cu 17%, la 12,74 USD/bep

Investitiile de explorare au fost relativ similare cu cele din 2020, la 194 mil lei, deoarece costurile mai mici legate de sondele de explorare de mare adancime abandonate au fost contrabalansate de cresterea activitatilor de achizitie seismica 3D.

Cheltuielile de explorare au scazut la 203 mil lei, ca urmare a unui efect de baza generat de ajustarea de depreciere a sondelor de explorare in 2020, in urma revizuirii estimarilor pe termen mediu si lung ale preturilor.

Investitiile au scazut cu 15%, la 2.025 mil lei, reprezentand 72% din totalul investitiilor la nivel de Grup in 2021. Reducerea a fost determinata in principal de scaderea numarului de sonde noi si de reparatii capitale la sonde, precum si de diminuarea activitatilor pentru proiectele de redezvoltare a zacamintelor, partial contrabalansate de intensificarea proiectelor pentru facilitati.

In 2021, compania a finalizat forarea a 36 de sonde noi si sidetrack-uri, inclusiv o sonda de explorare (2020: 63 de sonde noi si sidetrack-uri, inclusiv o sonda de explorare).

Grupul austriac OMV deţine 51% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,6%, Fondul Proprietatea 7%, iar 21,4% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londr

„Petrom Moldova” deține o rețea de 80 de stații de alimentare, multe dintre care sunt luate în arendă. Printre acestea, în perioada 2012 – 2018, s-a regăsit și lanțul de benzinării „Eurosim” al fostului lider al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. În 2019, compania a raportat venituri de circa 2,10 miliarde de lei, aceasta fiind și cota anilor 2015-2019. Profitul companiei a crescut de la doar 5 milioane lei în 2015 la 36 de milioane de lei în 2019, cu o scădere de până la circa 18 milioane de lei în 2018.

#forare #petrom #hidrocarburi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.