Petrom care operează și în Republica Moldova a înregistrat un profit de peste jumătate de miliard de euro

OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Sud-Est, care operează i în Republica Moldova, a înregistrat în 2021 un profit net de 2,86 miliarde de lei românești echivalentul a 566 mil. de euro, cu 122% mai mare decât cel aferent anului 2020, potrivit datelor financiare ale companiei.

Dublarea profitului a venit pe fondul creșterii cu 32% a vânzărilor în 2021, care au ajuns la 26 de miliarde de lei românești, de la sub 20 de miliarde în 2020. Pe de altă parte situația din piață din ultima parte a anului trecut, caracterizată prin explozia prețurilor la gaze și creșterea cotațiilor la țiței a fost determinantă: doar în trimestrul patru al anului trecut profitul net a fost de aproape 1,19 miliarde de lei. În ultimul trimestru din 2020 a fost de doar 465 de milioane.

Rezultatul din exploatare excluzand elementele speciale a crescut la 1.814 mil lei (2020: 7 mil lei), datorita preturilor mai mari, partial contrabalansate de impozitarea mai mare din Upstream, de scaderea volumului vanzarilor, de efectul nefavorabil al cursului de schimb (USD s-a depreciat fata de RON), precum si de costurile de productie si de explorare mai mari.

Productia de hidrocarburi a scazut cu 10,9%, la 47,21 mil bep,din cauza vanzarii activelor de productie din Kazahstan pe 14 mai 2021 si a declinului natural in principalele zacaminte din Romania.

În Romania, productia de hidrocarburi a fost de 46,42 mil bep sau 127,2 mii bep/zi (2020: 50,51 mil bep sau 138,0 mii bep/zi). Productia medie zilnica, excluzand optimizarea portofoliului, a scazut cu 7,6%, fata de 2020. Productia de titei si condensat a scazut cu 4,3%, in principal din cauza declinului natural. Productia de gaze naturale a scazut cu 11,4%, fiind influentata de declinul natural accentuat al principalelor zacaminte de gaze naturale (Totea Deep si Lebada Est), al sondei 4461 Totea Sud, precum si de lucrarile de mentenanta, aspecte partial contrabalansate de productia rezultata in urma reparatiilor capitale la sonde si din sondele noi.

Transferul celor 40 de zacaminte marginale onshore de titei si gaze naturale catre Dacian Petroleum a condus la o scadere a productiei de hidrocarburi cu 0,4 mii bep/zi fata de 2020.

Volumul vanzarilor de hidrocarburi a scazut cu 11%, din cauza vanzarii activelor din Kazahstan, dar si a scaderii volumelor disponibile pentru vanzare in Romania.

Costul de productie a crescut cu 17%, la 12,73 USD/bep, in principal din cauza scaderii productiei disponibile pentru vanzare, a cheltuielilor crescute si a cursului de schimb nefavorabil (USD s-a depreciat fata de RON). In Romania, costul de productie exprimat in USD s-a majorat cu 17%, la 12,74 USD/bep

Investitiile de explorare au fost relativ similare cu cele din 2020, la 194 mil lei, deoarece costurile mai mici legate de sondele de explorare de mare adancime abandonate au fost contrabalansate de cresterea activitatilor de achizitie seismica 3D.

Cheltuielile de explorare au scazut la 203 mil lei, ca urmare a unui efect de baza generat de ajustarea de depreciere a sondelor de explorare in 2020, in urma revizuirii estimarilor pe termen mediu si lung ale preturilor.

Investitiile au scazut cu 15%, la 2.025 mil lei, reprezentand 72% din totalul investitiilor la nivel de Grup in 2021. Reducerea a fost determinata in principal de scaderea numarului de sonde noi si de reparatii capitale la sonde, precum si de diminuarea activitatilor pentru proiectele de redezvoltare a zacamintelor, partial contrabalansate de intensificarea proiectelor pentru facilitati.

In 2021, compania a finalizat forarea a 36 de sonde noi si sidetrack-uri, inclusiv o sonda de explorare (2020: 63 de sonde noi si sidetrack-uri, inclusiv o sonda de explorare).

Grupul austriac OMV deţine 51% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,6%, Fondul Proprietatea 7%, iar 21,4% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londr

„Petrom Moldova” deține o rețea de 80 de stații de alimentare, multe dintre care sunt luate în arendă. Printre acestea, în perioada 2012 – 2018, s-a regăsit și lanțul de benzinării „Eurosim” al fostului lider al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. În 2019, compania a raportat venituri de circa 2,10 miliarde de lei, aceasta fiind și cota anilor 2015-2019. Profitul companiei a crescut de la doar 5 milioane lei în 2015 la 36 de milioane de lei în 2019, cu o scădere de până la circa 18 milioane de lei în 2018.

#forare #petrom #hidrocarburi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie