Petrom care operează și în Republica Moldova a înregistrat un profit de peste jumătate de miliard de euro

OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Sud-Est, care operează i în Republica Moldova, a înregistrat în 2021 un profit net de 2,86 miliarde de lei românești echivalentul a 566 mil. de euro, cu 122% mai mare decât cel aferent anului 2020, potrivit datelor financiare ale companiei.

Dublarea profitului a venit pe fondul creșterii cu 32% a vânzărilor în 2021, care au ajuns la 26 de miliarde de lei românești, de la sub 20 de miliarde în 2020. Pe de altă parte situația din piață din ultima parte a anului trecut, caracterizată prin explozia prețurilor la gaze și creșterea cotațiilor la țiței a fost determinantă: doar în trimestrul patru al anului trecut profitul net a fost de aproape 1,19 miliarde de lei. În ultimul trimestru din 2020 a fost de doar 465 de milioane.

Rezultatul din exploatare excluzand elementele speciale a crescut la 1.814 mil lei (2020: 7 mil lei), datorita preturilor mai mari, partial contrabalansate de impozitarea mai mare din Upstream, de scaderea volumului vanzarilor, de efectul nefavorabil al cursului de schimb (USD s-a depreciat fata de RON), precum si de costurile de productie si de explorare mai mari.

Productia de hidrocarburi a scazut cu 10,9%, la 47,21 mil bep,din cauza vanzarii activelor de productie din Kazahstan pe 14 mai 2021 si a declinului natural in principalele zacaminte din Romania.

În Romania, productia de hidrocarburi a fost de 46,42 mil bep sau 127,2 mii bep/zi (2020: 50,51 mil bep sau 138,0 mii bep/zi). Productia medie zilnica, excluzand optimizarea portofoliului, a scazut cu 7,6%, fata de 2020. Productia de titei si condensat a scazut cu 4,3%, in principal din cauza declinului natural. Productia de gaze naturale a scazut cu 11,4%, fiind influentata de declinul natural accentuat al principalelor zacaminte de gaze naturale (Totea Deep si Lebada Est), al sondei 4461 Totea Sud, precum si de lucrarile de mentenanta, aspecte partial contrabalansate de productia rezultata in urma reparatiilor capitale la sonde si din sondele noi.

Transferul celor 40 de zacaminte marginale onshore de titei si gaze naturale catre Dacian Petroleum a condus la o scadere a productiei de hidrocarburi cu 0,4 mii bep/zi fata de 2020.

Volumul vanzarilor de hidrocarburi a scazut cu 11%, din cauza vanzarii activelor din Kazahstan, dar si a scaderii volumelor disponibile pentru vanzare in Romania.

Costul de productie a crescut cu 17%, la 12,73 USD/bep, in principal din cauza scaderii productiei disponibile pentru vanzare, a cheltuielilor crescute si a cursului de schimb nefavorabil (USD s-a depreciat fata de RON). In Romania, costul de productie exprimat in USD s-a majorat cu 17%, la 12,74 USD/bep

Investitiile de explorare au fost relativ similare cu cele din 2020, la 194 mil lei, deoarece costurile mai mici legate de sondele de explorare de mare adancime abandonate au fost contrabalansate de cresterea activitatilor de achizitie seismica 3D.

Cheltuielile de explorare au scazut la 203 mil lei, ca urmare a unui efect de baza generat de ajustarea de depreciere a sondelor de explorare in 2020, in urma revizuirii estimarilor pe termen mediu si lung ale preturilor.

Investitiile au scazut cu 15%, la 2.025 mil lei, reprezentand 72% din totalul investitiilor la nivel de Grup in 2021. Reducerea a fost determinata in principal de scaderea numarului de sonde noi si de reparatii capitale la sonde, precum si de diminuarea activitatilor pentru proiectele de redezvoltare a zacamintelor, partial contrabalansate de intensificarea proiectelor pentru facilitati.

In 2021, compania a finalizat forarea a 36 de sonde noi si sidetrack-uri, inclusiv o sonda de explorare (2020: 63 de sonde noi si sidetrack-uri, inclusiv o sonda de explorare).

Grupul austriac OMV deţine 51% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,6%, Fondul Proprietatea 7%, iar 21,4% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londr

„Petrom Moldova” deține o rețea de 80 de stații de alimentare, multe dintre care sunt luate în arendă. Printre acestea, în perioada 2012 – 2018, s-a regăsit și lanțul de benzinării „Eurosim” al fostului lider al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. În 2019, compania a raportat venituri de circa 2,10 miliarde de lei, aceasta fiind și cota anilor 2015-2019. Profitul companiei a crescut de la doar 5 milioane lei în 2015 la 36 de milioane de lei în 2019, cu o scădere de până la circa 18 milioane de lei în 2018.

#forare #petrom #hidrocarburi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de cereale și oleaginoase din Republica Moldova intră în trimestrul IV sub presiunea unei combinații de probleme logistice în regiune, care riscă să încetinească livrările, să majoreze costurile și să reducă prețurile oferite fermierilor. Economistul Iurie Rija avertizează că suspendarea navigației la Sulina, nivelul scăzut al Dunării, restricțiile feroviare din Ucraina și întârzierile pe direcția portului Constanța se suprapun într-un moment critic pentru valorificarea recoltei.

Potrivit economistului, problema nu este doar existența infrastructurii, ci capacitatea acesteia de a funcționa efectiv. Terminalele pot avea echipamente disponibile, dar depozitele pline, vagoanele pot exista fără a avea accept de primire la destinație, iar navele pot fi contractate fără posibilitatea de a intra pe canal sau de a încărca întreaga cantitate planificată.

„Exportul se realizează numai atunci când transportul terestru, recepția portuară, depozitarea, încărcarea, formalitățile și navigația funcționează într-o succesiune coordonată”, explică Rija. Blocarea unei singure verigi poate imobiliza întregul lanț logistic.

Una dintre cele mai importante probleme este situația de la Sulina. Potrivit informațiilor comunicate de Avalon Shipping și citate de presa de specialitate, navigația în zonă a fost suspendată din 26 septembrie din cauza condițiilor meteorologice, iar la 28 septembrie aproximativ 70 de nave așteptau în radă. Reluarea circulației era estimată nu mai devreme de 2 octombrie, însă termenul depinde de vreme și de deciziile autorităților.

Chiar și după redeschiderea canalului, avertizează economistul, evacuarea celor aproximativ 70 de nave acumulate va necesita timp, deoarece trebuie respectată ordinea de trecere, pilotajul, formalitățile și disponibilitatea porturilor de destinație.

La problema navigației se adaugă nivelul scăzut al apei. Au fost semnalate, cu titlu preliminar, pescaje de aproximativ 7 metri pe sectorul Sulina–Mila 44, 6,7 metri între Mila 44 și Reni, Giurgiulești sau Galați și 6,4 metri între Galați și Brăila. Restricțiile de pescaj pot obliga navele să transporte cantități mai mici de marfă, ceea ce majorează costul aferent fiecărei tone transportate.

Presiunea se resimte și pe calea ferată. Din 27 septembrie, Ukrzaliznytsia a introdus restricții asupra expedierii anumitor vagoane cerealiere către 18 stații prin punctul Moghilău-Podolski–Vălcineț. Printre destinațiile menționate se numără Ismail-export, Reni-export și Reni-port-export.

Rija atenționează însă că această măsură nu înseamnă blocarea întregului tranzit prin Republica Moldova și nici suspendarea exporturilor moldovenești. Pe de altă parte, reducerea unor fluxuri ucrainene nu înseamnă automat că va apărea imediat capacitate suplimentară pentru cerealele din Moldova, deoarece liniile, locomotivele, terminalele și vagoanele pot rămâne ocupate.

Probleme sunt raportate și pe direcția Constanța, unde lucrările feroviare și presiunea sezonieră asupra terminalelor ar fi prelungit în unele cazuri rotația trenurilor până la 12–14 zile.

Economistul explică impactul printr-un calcul simplu: dacă un tren reușea anterior să încheie un ciclu complet în șapte zile, iar acum are nevoie de 14 zile, același parc de vagoane poate transporta într-o lună aproximativ jumătate din volumul precedent.

O eventuală gură de oxigen ar putea veni de la proiectul de transbordare din regiunea Milei 72. Primele operațiuni ar putea începe, în cel mai optimist scenariu tehnic, la 5 octombrie 2026, însă termenul depinde de măsurătorile de adâncime, amenajarea zonei, proceduri și mobilizarea barjelor, împingătoarelor și macaralelor.

Rija avertizează că nici această soluție nu trebuie privită drept una miraculoasă. Eficiența proiectului va trebui măsurată prin cantitatea efectiv transbordată, timpul economisit și costul final al livrării, iar navele maritime vor rămâne dependente de navigația prin Sulina și de pescajele admise.

Pentru fermierii moldoveni, toate aceste blocaje se pot transforma direct în bani pierduți. Traderul stabilește prețul pe care îl poate oferi producătorului pornind de la valoarea mărfii la destinație și scăzând transportul, manipularea, depozitarea, finanțarea și riscurile logistice.

Astfel, dacă logistica se scumpește cu 200 de lei pentru fiecare tonă, această diferență echivalează cu 20 de bani pentru fiecare kilogram de cereale. Pentru un lot de 1.000 de tone, impactul ajunge la 200.000 de lei.

„Dacă aceste cheltuieli cresc, oferta la poarta fermei poate scădea chiar dacă prețul extern rămâne stabil”, explică economistul.

Întârzierile pot lovi fermierii și prin lipsa lichidităților. Cerealele rămân mai mult timp în depozite, capitalul este blocat, traderii își pot reduce ritmul de achiziție, iar agricultorii pot încasa mai târziu banii necesari pentru lucrările agricole, achiziția inputurilor sau achitarea datoriilor.

În opinia lui Rija, autoritățile ar trebui să creeze o imagine operațională actualizată zilnic privind vagoanele disponibile, loturile aflate în așteptare, capacitățile terminalelor, navele programate, pescajele și posibilitățile reale de încărcare.

Coordonarea dintre Calea Ferată din Moldova, operatorii portuari, expeditori, Vamă, Poliția de Frontieră și partenerii din România și Ucraina devine esențială pentru evitarea situației în care marfa este expediată spre terminale care nu o pot primi, iar blocajul este mutat pur și simplu din depozitul fermierului într-o gară sau într-o coloană de camioane.

Evaluarea economistului arată că Republica Moldova se confruntă la începutul trimestrului IV cu un risc ridicat de încetinire și scumpire a exporturilor agricole, fără ca în acest moment să poată fi vorba despre un blocaj total al rutelor.

#Cereale #export #Moldova