Petrom care operează și în Republica Moldova a înregistrat un profit de peste jumătate de miliard de euro

OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Sud-Est, care operează i în Republica Moldova, a înregistrat în 2021 un profit net de 2,86 miliarde de lei românești echivalentul a 566 mil. de euro, cu 122% mai mare decât cel aferent anului 2020, potrivit datelor financiare ale companiei.

Dublarea profitului a venit pe fondul creșterii cu 32% a vânzărilor în 2021, care au ajuns la 26 de miliarde de lei românești, de la sub 20 de miliarde în 2020. Pe de altă parte situația din piață din ultima parte a anului trecut, caracterizată prin explozia prețurilor la gaze și creșterea cotațiilor la țiței a fost determinantă: doar în trimestrul patru al anului trecut profitul net a fost de aproape 1,19 miliarde de lei. În ultimul trimestru din 2020 a fost de doar 465 de milioane.

Rezultatul din exploatare excluzand elementele speciale a crescut la 1.814 mil lei (2020: 7 mil lei), datorita preturilor mai mari, partial contrabalansate de impozitarea mai mare din Upstream, de scaderea volumului vanzarilor, de efectul nefavorabil al cursului de schimb (USD s-a depreciat fata de RON), precum si de costurile de productie si de explorare mai mari.

Productia de hidrocarburi a scazut cu 10,9%, la 47,21 mil bep,din cauza vanzarii activelor de productie din Kazahstan pe 14 mai 2021 si a declinului natural in principalele zacaminte din Romania.

În Romania, productia de hidrocarburi a fost de 46,42 mil bep sau 127,2 mii bep/zi (2020: 50,51 mil bep sau 138,0 mii bep/zi). Productia medie zilnica, excluzand optimizarea portofoliului, a scazut cu 7,6%, fata de 2020. Productia de titei si condensat a scazut cu 4,3%, in principal din cauza declinului natural. Productia de gaze naturale a scazut cu 11,4%, fiind influentata de declinul natural accentuat al principalelor zacaminte de gaze naturale (Totea Deep si Lebada Est), al sondei 4461 Totea Sud, precum si de lucrarile de mentenanta, aspecte partial contrabalansate de productia rezultata in urma reparatiilor capitale la sonde si din sondele noi.

Transferul celor 40 de zacaminte marginale onshore de titei si gaze naturale catre Dacian Petroleum a condus la o scadere a productiei de hidrocarburi cu 0,4 mii bep/zi fata de 2020.

Volumul vanzarilor de hidrocarburi a scazut cu 11%, din cauza vanzarii activelor din Kazahstan, dar si a scaderii volumelor disponibile pentru vanzare in Romania.

Costul de productie a crescut cu 17%, la 12,73 USD/bep, in principal din cauza scaderii productiei disponibile pentru vanzare, a cheltuielilor crescute si a cursului de schimb nefavorabil (USD s-a depreciat fata de RON). In Romania, costul de productie exprimat in USD s-a majorat cu 17%, la 12,74 USD/bep

Investitiile de explorare au fost relativ similare cu cele din 2020, la 194 mil lei, deoarece costurile mai mici legate de sondele de explorare de mare adancime abandonate au fost contrabalansate de cresterea activitatilor de achizitie seismica 3D.

Cheltuielile de explorare au scazut la 203 mil lei, ca urmare a unui efect de baza generat de ajustarea de depreciere a sondelor de explorare in 2020, in urma revizuirii estimarilor pe termen mediu si lung ale preturilor.

Investitiile au scazut cu 15%, la 2.025 mil lei, reprezentand 72% din totalul investitiilor la nivel de Grup in 2021. Reducerea a fost determinata in principal de scaderea numarului de sonde noi si de reparatii capitale la sonde, precum si de diminuarea activitatilor pentru proiectele de redezvoltare a zacamintelor, partial contrabalansate de intensificarea proiectelor pentru facilitati.

In 2021, compania a finalizat forarea a 36 de sonde noi si sidetrack-uri, inclusiv o sonda de explorare (2020: 63 de sonde noi si sidetrack-uri, inclusiv o sonda de explorare).

Grupul austriac OMV deţine 51% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,6%, Fondul Proprietatea 7%, iar 21,4% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londr

„Petrom Moldova” deține o rețea de 80 de stații de alimentare, multe dintre care sunt luate în arendă. Printre acestea, în perioada 2012 – 2018, s-a regăsit și lanțul de benzinării „Eurosim” al fostului lider al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. În 2019, compania a raportat venituri de circa 2,10 miliarde de lei, aceasta fiind și cota anilor 2015-2019. Profitul companiei a crescut de la doar 5 milioane lei în 2015 la 36 de milioane de lei în 2019, cu o scădere de până la circa 18 milioane de lei în 2018.

#forare #petrom #hidrocarburi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea salariilor în sectorul bugetar de la 1 ianuarie 2027 va pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, în condițiile în care statul pornește deja de la un deficit bugetar estimat la 4,5% din PIB. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, recunoaște că autoritățile vor trebui să recurgă atât la împrumuturi interne, cât și externe pentru acoperirea deficitului, în timp ce încearcă să identifice resurse pentru creșterea lefurilor.

Întrebată de unde va lua Guvernul bani pentru majorările salariale, în condițiile în care mai multe categorii de angajați ai statului, inclusiv procurorii, judecătorii și polițiștii, solicită remunerații mai mari, Victoria Belous a declarat că posibilitățile financiare vor deveni clare abia după avansarea procesului de elaborare a bugetului pentru anul viitor.

„Vom vedea și spațiile bugetare, dar noi avem un buget deficitar din start. Respectiv, ținând cont că Republica Moldova și-a asumat pentru anul viitor un deficit de 4,5%, trebuie să ne asumăm măsuri bugetare noi”, a explicat ministra Finanțelor.

Oficialul a recunoscut că, indiferent de măsurile care vor fi adoptate, statul nu va putea evita contractarea de noi împrumuturi.

„Asta oricum înseamnă că noi ne vom împrumuta și pe intern, și pe extern”, a declarat Victoria Belous, precizând că politica salarială trebuie analizată în contextul celorlalte reforme și angajamente bugetare.

Una dintre principalele surse de venituri suplimentare pe care mizează Ministerul Finanțelor este politica fiscală pentru 2027. Potrivit ministrului, modificările propuse ar urma să aducă în buget peste 5 miliarde de lei suplimentar.

„În primul rând, trebuie să reiterăm că aprobăm politica fiscală, prin care am propus să încasăm suplimentar peste 5 miliarde de lei”, a afirmat Belous.

O altă rezervă financiară identificată de autorități este combaterea neconformării fiscale, prin determinarea contribuabililor care nu își achită impozitele să își onoreze obligațiile față de stat. Ministerul Finanțelor contează, totodată, pe creșterea anuală a încasărilor fiscale.

Declarațiile vin în contextul pregătirii bugetului pentru 2027, când Guvernul va trebui să împace revendicările salariale din sectorul public cu necesitatea de a menține deficitul în limita de 4,5% din PIB. Deocamdată, nu există un angajament financiar concret prezentat de Ministerul Finanțelor pentru acoperirea tuturor majorărilor solicitate.

Potrivit informațiilor prezentate anterior de Guvern, reforma salarizării ar urma să majoreze fondul anual de remunerare cu peste 5 miliarde de lei, până la peste 38 de miliarde de lei în 2027. Astfel, veniturile suplimentare estimate din politica fiscală sunt comparabile ca ordin de mărime cu întregul cost suplimentar al reformei salariale, însă aceste încasări trebuie să finanțeze și alte necesități ale statului.

#majorari #bani #salarii