Petrom care operează și în Republica Moldova a înregistrat un profit de peste jumătate de miliard de euro

OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Sud-Est, care operează i în Republica Moldova, a înregistrat în 2021 un profit net de 2,86 miliarde de lei românești echivalentul a 566 mil. de euro, cu 122% mai mare decât cel aferent anului 2020, potrivit datelor financiare ale companiei.

Dublarea profitului a venit pe fondul creșterii cu 32% a vânzărilor în 2021, care au ajuns la 26 de miliarde de lei românești, de la sub 20 de miliarde în 2020. Pe de altă parte situația din piață din ultima parte a anului trecut, caracterizată prin explozia prețurilor la gaze și creșterea cotațiilor la țiței a fost determinantă: doar în trimestrul patru al anului trecut profitul net a fost de aproape 1,19 miliarde de lei. În ultimul trimestru din 2020 a fost de doar 465 de milioane.

Rezultatul din exploatare excluzand elementele speciale a crescut la 1.814 mil lei (2020: 7 mil lei), datorita preturilor mai mari, partial contrabalansate de impozitarea mai mare din Upstream, de scaderea volumului vanzarilor, de efectul nefavorabil al cursului de schimb (USD s-a depreciat fata de RON), precum si de costurile de productie si de explorare mai mari.

Productia de hidrocarburi a scazut cu 10,9%, la 47,21 mil bep,din cauza vanzarii activelor de productie din Kazahstan pe 14 mai 2021 si a declinului natural in principalele zacaminte din Romania.

În Romania, productia de hidrocarburi a fost de 46,42 mil bep sau 127,2 mii bep/zi (2020: 50,51 mil bep sau 138,0 mii bep/zi). Productia medie zilnica, excluzand optimizarea portofoliului, a scazut cu 7,6%, fata de 2020. Productia de titei si condensat a scazut cu 4,3%, in principal din cauza declinului natural. Productia de gaze naturale a scazut cu 11,4%, fiind influentata de declinul natural accentuat al principalelor zacaminte de gaze naturale (Totea Deep si Lebada Est), al sondei 4461 Totea Sud, precum si de lucrarile de mentenanta, aspecte partial contrabalansate de productia rezultata in urma reparatiilor capitale la sonde si din sondele noi.

Transferul celor 40 de zacaminte marginale onshore de titei si gaze naturale catre Dacian Petroleum a condus la o scadere a productiei de hidrocarburi cu 0,4 mii bep/zi fata de 2020.

Volumul vanzarilor de hidrocarburi a scazut cu 11%, din cauza vanzarii activelor din Kazahstan, dar si a scaderii volumelor disponibile pentru vanzare in Romania.

Costul de productie a crescut cu 17%, la 12,73 USD/bep, in principal din cauza scaderii productiei disponibile pentru vanzare, a cheltuielilor crescute si a cursului de schimb nefavorabil (USD s-a depreciat fata de RON). In Romania, costul de productie exprimat in USD s-a majorat cu 17%, la 12,74 USD/bep

Investitiile de explorare au fost relativ similare cu cele din 2020, la 194 mil lei, deoarece costurile mai mici legate de sondele de explorare de mare adancime abandonate au fost contrabalansate de cresterea activitatilor de achizitie seismica 3D.

Cheltuielile de explorare au scazut la 203 mil lei, ca urmare a unui efect de baza generat de ajustarea de depreciere a sondelor de explorare in 2020, in urma revizuirii estimarilor pe termen mediu si lung ale preturilor.

Investitiile au scazut cu 15%, la 2.025 mil lei, reprezentand 72% din totalul investitiilor la nivel de Grup in 2021. Reducerea a fost determinata in principal de scaderea numarului de sonde noi si de reparatii capitale la sonde, precum si de diminuarea activitatilor pentru proiectele de redezvoltare a zacamintelor, partial contrabalansate de intensificarea proiectelor pentru facilitati.

In 2021, compania a finalizat forarea a 36 de sonde noi si sidetrack-uri, inclusiv o sonda de explorare (2020: 63 de sonde noi si sidetrack-uri, inclusiv o sonda de explorare).

Grupul austriac OMV deţine 51% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,6%, Fondul Proprietatea 7%, iar 21,4% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londr

„Petrom Moldova” deține o rețea de 80 de stații de alimentare, multe dintre care sunt luate în arendă. Printre acestea, în perioada 2012 – 2018, s-a regăsit și lanțul de benzinării „Eurosim” al fostului lider al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. În 2019, compania a raportat venituri de circa 2,10 miliarde de lei, aceasta fiind și cota anilor 2015-2019. Profitul companiei a crescut de la doar 5 milioane lei în 2015 la 36 de milioane de lei în 2019, cu o scădere de până la circa 18 milioane de lei în 2018.

#forare #petrom #hidrocarburi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.