PG, despre acuzațiile președintei „Laundromat”: Politică populistă

„Regretăm prestația iresponsabilă, neprofesionistă și politico-populistă a unui ales al poporului care, având grave carențe în materie de cunoaștere a dreptului și a modului în care se înfăptuiește justiția, și-a asumat rolul de justițiar, expert, făcându-și un obicei de a lansa învinuiri nefondate şi imixtiuni în activitatea organelor de drept”.

Cu o asemenea reacție a venit astăzi Procuratura Generală, după ce ieri, deputata Platformei DA, președinta Comisiei parlamentare de anchetă privind „Laundromatul”, Inga Grigoriu, a venit cu acuzații față de instituție că ar sabota activitatea și nu conlucrează cu această comisie, scrie Realitatea.md.

„Prin generalizări pripite fie de clasare a dosarelor, fie de sabotare a activității Comisiei, altor judecăţi făcute fără cunoaşterea realităţilor, reacţii disproporţionate faţă de ceea ce ar trebui să constituie o anchetă penală, sanctuarul dreptăţii este grav afectat. Cert este că prin acuzațiile sale evident deplasate, doamna deputat deja nu mai impresionează pe nimeni, agravând în continuare conflictul constituțional dintre diferiți demnitari publici în scop de PR politic”, se mai arată în reacția Procuraturii.

Potrivit PG, activitatea unei Comisii parlamentare de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară și o activitate de urmărire penală nepublică, obiectul acestora fiind diferit, astfel încât cele două anchete nu pot interfera.

Totuși, Procuratura Generală informează că, din momentul instituirii Comisiei, procurorii au formulat 45 de răspunsuri la demersurile acesteia, în termenii și volumul prevăzut de lege.

În cazul în care, în cadrul urmăririi penale Procuratura va intra în posesia unor informații relevante pentru activitatea Comisiei de anchetă și va considera că prezentarea lor nu va prejudicia bunul mers al procedurii penale, ele vor fi prezentate suplimentar, afirmă reprezentanții PG.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.