PG, despre acuzațiile președintei „Laundromat”: Politică populistă

„Regretăm prestația iresponsabilă, neprofesionistă și politico-populistă a unui ales al poporului care, având grave carențe în materie de cunoaștere a dreptului și a modului în care se înfăptuiește justiția, și-a asumat rolul de justițiar, expert, făcându-și un obicei de a lansa învinuiri nefondate şi imixtiuni în activitatea organelor de drept”.

Cu o asemenea reacție a venit astăzi Procuratura Generală, după ce ieri, deputata Platformei DA, președinta Comisiei parlamentare de anchetă privind „Laundromatul”, Inga Grigoriu, a venit cu acuzații față de instituție că ar sabota activitatea și nu conlucrează cu această comisie, scrie Realitatea.md.

„Prin generalizări pripite fie de clasare a dosarelor, fie de sabotare a activității Comisiei, altor judecăţi făcute fără cunoaşterea realităţilor, reacţii disproporţionate faţă de ceea ce ar trebui să constituie o anchetă penală, sanctuarul dreptăţii este grav afectat. Cert este că prin acuzațiile sale evident deplasate, doamna deputat deja nu mai impresionează pe nimeni, agravând în continuare conflictul constituțional dintre diferiți demnitari publici în scop de PR politic”, se mai arată în reacția Procuraturii.

Potrivit PG, activitatea unei Comisii parlamentare de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară și o activitate de urmărire penală nepublică, obiectul acestora fiind diferit, astfel încât cele două anchete nu pot interfera.

Totuși, Procuratura Generală informează că, din momentul instituirii Comisiei, procurorii au formulat 45 de răspunsuri la demersurile acesteia, în termenii și volumul prevăzut de lege.

În cazul în care, în cadrul urmăririi penale Procuratura va intra în posesia unor informații relevante pentru activitatea Comisiei de anchetă și va considera că prezentarea lor nu va prejudicia bunul mers al procedurii penale, ele vor fi prezentate suplimentar, afirmă reprezentanții PG.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.