Piața asigurărilor! Accidentele, în topul primelor brute subscrise

Companiile de asigurări din Republica Moldova au subscris, în primul trimestru al anului curent, riscuri aferente estimate la peste 664,2 milioane de lei, volum în creștere cu 36,9%, față de perioada similară a anului trecut, potrivit informațiilor Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Cele mai mari creșteri ale subscrierilor au fost înregistrate la asigurările de accidente (+128,5%), de răspundere civilă avia (+1092,9%), de răspundere civilă auto, inclusiv RCA internă (+46,5%) și Carte Verde (+29,1%). În același timp, diminuări de prime au înregistrat următoarele clase de asigurări: de vehicule de cale ferată (-87,7%), alte asigurări de bunuri (-93,6%), asigurări de pierderi financiare (-81,4%).

Piața asigurărilor continuă să fie dominată de asigurările generale, care dețin o pondere de aproximativ 96,2% din volumul total de prime (638,7 mil. lei), în timp ce asigurărilor de viață le revine o cotă de 3,8% (25,5 mil. lei).

În același timp, volumul total al despăgubirilor achitate de către companiile de asigurări, în primul trimestru 2023, a însumat 234,7 mil. lei, în creștere cu 26,9%, față de perioada similară a anului 2022. Daunele achitate pentru asigurările generale au constituit 220,4 mil. lei (+26,2%), iar pentru asigurările de viață – 14,3 mil. lei (+38,6%).

La situația din 31 martie 2023, activele totale ale companiilor de asigurări din Republica Moldova au constituit peste 4,4 mlrd lei, în creștere cu 18,9% față de perioada similară a anului precedent. Activele admise la acoperirea rezervelor tehnice și marja de solvabilitate minimă au reprezentat 81,3% (circa 3,6 mlrd lei) din totalul activelor, fiind majorate cu 22,0% comparativ cu primul trimestru al anului 2022. În același timp, rezervele tehnice ale pieței de asigurări au crescut cu 30,3% și au constituit aproximativ 2,5 mlrd lei.

La 31 martie 2023, pe piața asigurărilor din Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare, supravegheate de CNPF.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accidente #asigurări #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a explicat într-o postare pe Facebook ce presupune moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar, instituit recent de Guvern, subliniind că această măsură nu este una nouă și nu interzice angajările, ci impune reguli suplimentare de justificare și coordonare.

Potrivit ministrului, primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar a fost introdus în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării, de către ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu. Ulterior, această practică a fost menținută și extinsă, inclusiv în perioada în care Chicu a deținut funcția de prim-ministru, devenind o măsură aplicată anual și cunoscută de conducătorii instituțiilor publice.

Andrian Gavriliță a precizat că moratoriul nu blochează angajările peste nivelul lunii noiembrie a anului precedent, ci obligă instituțiile să prezinte o argumentare solidă a necesității și să obțină o coordonare suplimentară a deciziilor. „În marea majoritate a cazurilor, instituțiile publice nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante existente”, a menționat ministrul.

Referindu-se la îngrijorările exprimate de autoritățile locale, Gavriliță a clarificat că pentru primării și alte instituții publice autonome, moratoriul are caracter de recomandare, fără a împiedica activitatea administrațiilor locale. „Această normă nu încurcă niciun primar să-și facă lucrul cu toată dăruirea”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Potrivit oficialului, scopul măsurii este menținerea disciplinei bugetare și o gestionare mai eficientă a resurselor umane în sectorul public.