Piața auto s-a dus în cap, în timp ce automobilele fantomă inundă Moldova

La 1 august 2022 în Republica Moldova au fost înregistrate 734 mii automobile, în creștere cu 16,9 mii față de anul 2021. În acest an, lunar în Moldova numărul automobililor înregistrate crește cu 2,1 mii, cea ce este cu 25% mai puțin decât în anul 2021, când a fost înregistrat o creștere record a numărului de automobile de 38,9 mii sau câte 3,2 mii lunar, susține pe blogul său economistul Veaceslav Ioniță .

Potrivit lui, această tendință afectează și veniturile bugetului de stat. Dacă anul trecut în prima jumătate a anului bugetul de stat a acumulat 591 milioane lei din accize pe mijloacele de transport importate, atunci în acest an suma încasată este cu 45 milioane lei mai mică și constituie doar 545 milioane lei.

„Însă această creștere nu înseamnă că toate aceste automobile circulă pe străzile localităților din țară. Avem foarte multe automobile fantomă: fie că nu mai există, fie că stau ruginite prin garaje, fie că proprietarii lor din lipsă de resurse financiare nu circulă cu ele. Pentru a determina numărul de automobile care circulă este necesar de văzut câte din ele au polițe de asigurare valabilă”, a susține Ioniță.

Ioniță susține că din cele 733,8 mii automobile înregistrate, estimăm că doar 483,5 mii sau 65,9% au polițe de asigurare. Restul 250,3 mii de automobile le putem pune în categoria automobilelor fantomă, care aparent există, dar în realitate nu știm unde se află ele. Din 2010 numărul automobilelor fantomă a crescut de peste 3 ori, de la 80 mii în 2010 la 250 mii în prezent.

„În acest an avem o tendință mai pronunțată de creștere a numărului de automobile fantomă. presupunem că acest fapt se datorează prețului ridicat la combustibil, care a determinat pe mulți automobiliști să se dezică de automobil. În rezultat numărul de automobile înregistrate în Moldova în acest an a crescut cu 16,9 mii, însă numărul lor pe străzi a crescut cu doar 9,3 mii. Restul 7,5 mii automobile au completat rândurile automobililor fantomă”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#taxe #automobile #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.