”Piaţa criptomonedelor se umflă cu o viteză aiuritoare”. Depăşeşte, pentru prima oară 3.000 de miliarde de dolari

Piaţa criptomonedelor reprezenta luni, către ora 10.00 GMT (12.00, ora Republicii Moldova), 3.007 miliarde de dolari, potrivit site-ului CoinGecko, care urmăreşte piaţa a peste 10.000 de criptomonede.

Analişti întâmpină dificultăţi – ca adesea în acest domeniu – să găsească explicaţii a creşterii de luni.

”Piaţa criptomonedelor se umflă cu o viteză aiuritoare”, declară AFP Ipek Ozkardeskaya, un analist de piaţă la SwissQuote, care estimează că există ”o parte de speculă şi o parte de realitate”.

BITCOIN SE APROPIE DE CEL MAI ÎNALT NIVEL ISTORIC

Pieţele americane au acces, de la sfârşitul lui octombrie, la un produs indexat (ETF) cu privire la bitcoin, care le permite investitorilor să parieze pe ascensiunea primei criptomonede fără să iasă din Wall Street, scrie money.ro.

Spre deosebire de euro sau dolar, numărul de bitcoin a fost stabilit la 21 de milioane, emişi treptat, o regulă imposibil de schimbat în lipsa controlului centralizat al întregii reţele descentralizate.

Unii investitori estimează că criptomonedele sunt un mijloc de protecţie împotriva inflaţiei, care creşte în Europa şi în America de Nord.

”Este o strategie extrem de riscantă, având în vedere cât de volatilă este criptomoneda şi că valoarea sa poate fi supusă unor presiuni de către autorităţile de reglementare sau chiar de către comentarii pe reţele de socializare”, avertizează într-o notă Susannah Streeter, o analistă la Hargreaves Lansdown.

Bitcoin – care a crescut 5%, la 66.035 de dolari către ora 10.10 GMT (12.10, ora Republicii Moldova) – se apropia de cel mai înalt nivel istoric al său, în timp ce ethereum, a doua cea mai importantă criptomonedă din lume, s-a apreciat cu 2%, la 4.727 de dolari, după ce a atins mai devreme un vârf de 4.768 de dolari.

Bitcoin şi ethereum reprezintă peste 40% şi, respectiv, aproape 20% din piaţă, iar volatilitatea este şi mai exacerbată în cazul criptomonedelor mai ”mici”.

Shiba Inu, un criptoactiv creat pentru a rivaliza cu Dogecoin – care are la bază o glumă -, a atins la sfârşitul lui octombrie o talie teoretică de 40 de miliarde de dolari, devenind a doua cea mai mare criptomonedă.

Însă, în doar câteva zile, aproape zece miliarde de dolari s-au ”evaporat”.

”Este puţin probabil ca campionii de azi să fie supravieţuitorii de mâine”, subliniază Ipek Ozkardeskaya, care se teme de ”o bulă de acelaşi tip ca cea a Internetului” în anii 2000.

#criptomonede #Investiții #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se mai confruntă cu riscuri iminente în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu gaze naturale, afirmă Benjamin Lakatos, directorul general al MET Group, într-un interviu publicat de hu.met.com. Potrivit acestuia, atâta timp cât rutele de transport – inclusiv gazoductul TurkStream – rămân funcționale, „nu există motive reale de panică nici în Republica Moldova, nici în restul Europei”.

CEO-ul uneia dintre cele mai active companii din piața energetică europeană a subliniat că perioada critică a fost depășită datorită mai multor factori: reducerea consumului de gaze, construirea de terminale LNG, creșterea capacităților de stocare și ierni mai blânde. Totodată, în urma crizei din 2022, UE a accelerat formarea unei piețe energetice integrate, cu mecanisme de preț și interconectivitate care au contribuit la menținerea stabilității.

În contextul Republicii Moldova, Lakatos a menționat intervenția de urgență a MET Group la începutul anului 2025, când oprirea tranzitului gazelor prin Ucraina a lăsat aproximativ 350.000 de consumatori moldoveni fără sursă de energie în plină iarnă. „A fost o situație dramatică, dar am reușit să asigurăm livrarea de gaze într-un timp record, într-un efort cu dublă natură – umanitară și profesională. Moldova nu a fost lăsată în frig”, a afirmat el.

Totuși, directorul avertizează că, deși securitatea fizică a aprovizionării a fost asigurată, Europa – inclusiv Republica Moldova – continuă să se confrunte cu o problemă majoră de preț. „Gazul este semnificativ mai scump în Europa decât în SUA sau Asia, iar acest decalaj afectează grav competitivitatea economică a regiunii. În ultimii 20 de ani, UE a cheltuit 8.000 de miliarde de dolari pe importuri energetice – un cost uriaș.”

Pentru a reduce riscurile viitoare, Lakatos propune crearea unei bănci energetice europene, care să ofere stabilitate în perioade de criză, similar unei bănci centrale pentru piețele financiare. O astfel de instituție ar fi crucială pentru țări vulnerabile, precum Republica Moldova, unde capacitatea de reacție rapidă este esențială în fața oricărei perturbări externe.

MET Group, companie elvețiană activă în 17 țări, inclusiv în Europa de Est, este un jucător cheie în tranzacționarea, stocarea și furnizarea gazelor naturale. În ultimii ani, grupul a investit și în energie regenerabilă, însă nu consideră oportună abandonarea infrastructurii gaziere existente, ci dimpotrivă – susține o tranziție verde echilibrată, care să nu sacrifice securitatea sau competitivitatea.

„Credem într-o Europă puternică și stabilă, iar Moldova este parte din acest proiect. Conectarea pieței sale energetice la sistemul european trebuie accelerată, iar MET este pregătit să contribuie în continuare la securitatea energetică a regiunii”, a declarat Benjamin Lakatos.