”Piaţa criptomonedelor se umflă cu o viteză aiuritoare”. Depăşeşte, pentru prima oară 3.000 de miliarde de dolari

Piaţa criptomonedelor reprezenta luni, către ora 10.00 GMT (12.00, ora Republicii Moldova), 3.007 miliarde de dolari, potrivit site-ului CoinGecko, care urmăreşte piaţa a peste 10.000 de criptomonede.

Analişti întâmpină dificultăţi – ca adesea în acest domeniu – să găsească explicaţii a creşterii de luni.

”Piaţa criptomonedelor se umflă cu o viteză aiuritoare”, declară AFP Ipek Ozkardeskaya, un analist de piaţă la SwissQuote, care estimează că există ”o parte de speculă şi o parte de realitate”.

BITCOIN SE APROPIE DE CEL MAI ÎNALT NIVEL ISTORIC

Pieţele americane au acces, de la sfârşitul lui octombrie, la un produs indexat (ETF) cu privire la bitcoin, care le permite investitorilor să parieze pe ascensiunea primei criptomonede fără să iasă din Wall Street, scrie money.ro.

Spre deosebire de euro sau dolar, numărul de bitcoin a fost stabilit la 21 de milioane, emişi treptat, o regulă imposibil de schimbat în lipsa controlului centralizat al întregii reţele descentralizate.

Unii investitori estimează că criptomonedele sunt un mijloc de protecţie împotriva inflaţiei, care creşte în Europa şi în America de Nord.

”Este o strategie extrem de riscantă, având în vedere cât de volatilă este criptomoneda şi că valoarea sa poate fi supusă unor presiuni de către autorităţile de reglementare sau chiar de către comentarii pe reţele de socializare”, avertizează într-o notă Susannah Streeter, o analistă la Hargreaves Lansdown.

Bitcoin – care a crescut 5%, la 66.035 de dolari către ora 10.10 GMT (12.10, ora Republicii Moldova) – se apropia de cel mai înalt nivel istoric al său, în timp ce ethereum, a doua cea mai importantă criptomonedă din lume, s-a apreciat cu 2%, la 4.727 de dolari, după ce a atins mai devreme un vârf de 4.768 de dolari.

Bitcoin şi ethereum reprezintă peste 40% şi, respectiv, aproape 20% din piaţă, iar volatilitatea este şi mai exacerbată în cazul criptomonedelor mai ”mici”.

Shiba Inu, un criptoactiv creat pentru a rivaliza cu Dogecoin – care are la bază o glumă -, a atins la sfârşitul lui octombrie o talie teoretică de 40 de miliarde de dolari, devenind a doua cea mai mare criptomonedă.

Însă, în doar câteva zile, aproape zece miliarde de dolari s-au ”evaporat”.

”Este puţin probabil ca campionii de azi să fie supravieţuitorii de mâine”, subliniază Ipek Ozkardeskaya, care se teme de ”o bulă de acelaşi tip ca cea a Internetului” în anii 2000.

#criptomonede #Investiții #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul construcțiilor din Republica Moldova este grav afectat de instabilitate și lipsă de profesionalizare, în contextul unui grad alarmant de muncă neformală, fluctuație ridicată a angajaților și dezechilibru teritorial profund. Avertismentul vine din partea economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a prezentat datele în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, vineri, 18 iulie.

Potrivit acestuia, în 2024, 60% din forța de muncă din construcții a activat la negru, iar dintre cei angajați oficial, un sfert își primește o parte din salariu în plic. Această practică a generat pierderi bugetare de 4,2 miliarde de lei doar anul trecut, din neplata contribuțiilor sociale, medicale și a altor taxe.

„Fluctuația anuală a forței de muncă este de 40%, iar lipsa formării profesionale face imposibilă dezvoltarea durabilă a sectorului. Cu asemenea tendințe, nu poți construi profesioniști”, a declarat Ioniță.

Deși valoarea lucrărilor de construcție, în termeni anuali, a atins aproape 21 miliarde de lei, peste 72% dintre acestea sunt concentrate în municipiul Chișinău. Diferențele între regiuni sunt uriașe – în unele raioane investițiile în construcții sunt de 25 de ori mai mici decât în capitală.

În paralel, se observă un declin al sectorului locuințelor noi: în Chișinău, valoarea lucrărilor a scăzut de la 5,6 miliarde lei în 2021 la 4,5 miliarde lei în 2024, iar valoarea de piață a locuințelor noi s-a redus aproape la jumătate – de la 25,5 la 14,1 miliarde lei.

Veaceslav Ioniță subliniază necesitatea unor reforme sistemice, printre care instituirea unei „Case Sociale a Constructorului”, după modelul României, care să asigure protecție angajaților sezonieri din construcții, oferindu-le 75% din salariu în perioadele fără activitate.