Piața valutară a Moldovei a fost lovită de două cataclisme! BNM a vândut masiv dolari pentru plata gazului rusesc

11 Iul. 2022, 09:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
11 Iul. 2022, 09:43 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Piața valutară a Republicii Moldova a fost lovită de două cataclisme majore, care cumulativ au avut un impact mai mare decât jaful bancar, însă de această dată a fost abil gestionat de BNM. Primul a fost creșterea fără precedent a prețului la gazul importat, ceea ce a făcut ca BNM să intervină pentru a menține stabilitatea pe piața bancară, a explicat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit economistului, BNM a făcut intervenții masive în lunile noiembrie și decembrie 2021 și ianuarie 2022. Din februarie și martie din 2022, pe lângă piața gazului care necesita intervenții, a început războiul în Ucraina. Moldovenii îngrijorați și-au făcut rezerve valutare de circa 500 de milioane de dolari. Aceste două șocuri au cauzat un deficit pe piața valutară de 1,1 miliarde de dolari, însă BNM, prin intervențiile sale masive de 730 de milioane de dolari, a menținut cu succes stabilitatea cursului valutar, fapt ce a permis evitarea unei creșteri de prețuri și mai mari,

„Din luna iunie, pe piața valutară din Republice Moldova, se înregistrează un surplus de valută, iar din această cauză, pe termen mediu, leul moldovenesc va avea o tendință de apreciere. Banca Națională a Moldovei (BNM), deși a recuperat mai mult de jumătate din valuta vândută pe fundalul scumpirii resurselor energetice și al procurării masive de către cetățeni din cauza războiului din Ucraina, va continua să cumpere valută de pe piață pentru a nu permite aprecierea prea bruscă a leului”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

21 Mai 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Mai 2026, 11:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Curtea de Conturi a descoperit un șir de nereguli la Ministerul Energiei, de la rețele de gaze fără acte clare și milioane de lei nerecunoscute în evidențe, până la probleme serioase în administrarea patrimoniului public. Auditorii au emis „opinie cu rezerve” asupra rapoartelor financiare ale instituției pentru anul 2025.

Cea mai gravă problemă identificată de audit vizează patrimoniul gestionat prin Î.S. „Moldelectrica”, unde Ministerul Energiei exercită funcția de fondator. Potrivit Curții de Conturi, bilanțul ministerului a fost subevaluat cu cel puțin 678,8 milioane de lei, deoarece anumite proprietăți ale statului nu au fost reflectate corect în evidența contabilă.

În plus, alte bunuri publice în valoare de 321,63 milioane de lei au fost incluse neconform în capitalul social al întreprinderii. Auditorii avertizează că problema ar putea fi și mai mare, deoarece 1 670 de unități de mijloace fixe figurează în acte cu valoarea „zero”, fără să fie reevaluate corespunzător.

La sfârșitul anului trecut, patrimoniul administrat și raportat de Ministerul Energiei era estimat la 793,3 milioane de lei. În aceeași perioadă, instituția a înregistrat venituri de 1,159 miliarde de lei și cheltuieli de 970,6 milioane de lei.

Auditul a scos la iveală și probleme în gestionarea contribuțiilor pentru eficiență energetică. Potrivit auditorilor, creanțe aferente a 44 de entități, în sumă de 63,07 milioane de lei, și datorii către alte 9 entități, de 3,91 milioane de lei, nu au fost recunoscute și raportate corespunzător.

„Operațiunile sunt realizate în lipsa unei delimitări normative clare a responsabilităților dintre entități”, notează Curtea de Conturi despre relația dintre Ministerul Energiei și IP CNED în administrarea fondurilor pentru eficiență energetică.

Probleme majore persistă și în sectorul gazelor naturale. Curtea de Conturi critică tergiversarea procesului de inventariere a rețelelor de transport și distribuție a gazelor, inclusiv a celor construite din bani publici și fără acte de proprietate clare.

„Fragmentarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de gaze naturale afectează evidența contabilă a patrimoniului, întreținerea infrastructurii și realizarea investițiilor necesare”, avertizează auditorii.

Raportul mai arată că recomandările formulate de Curtea de Conturi anul trecut au fost implementate doar pe jumătate. O singură recomandare a fost executată integral, iar alte patru – doar parțial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!