Piața valutară în cash s-a comprimat cu peste 21%. Moldovenii au vândut la casele de schimb 166 milioane de euro

Rulajul total al tranzacțiilor de cumpărare/vânzare contra lei moldovenești a principalelor valute străine efectuate pe piața valutară în numerar în luna februarie a depășit echivalentul sumei de 323 mil. USD, diminuându-se cu 21,3% față de luna precedentă și cu 6,8% comparativ cu luna similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Datele BNM relevă că în luna februarie cumpărările de valută de la populație s-au redus cu 29% comparativ cu luna precedentă, la 229,3 mil. USD, iar vânzările au sporit cu 3%, la 101,5 mil. USD.

Majoritatea tranzacțiilor au fost făcute în euro. Ponderea monedei unice europene la cumpărări a fost de 74,6%, iar la vânzări 65%. Populaţia a cumpărat euro în pofida unui curs jos de schimb.

În același timp, ponderea leului românesc în totalul rulajului a fost de 1,8%, a rublei rusești de 0,7%, iar hrivnei ucrainene – 0,2%

Rulajul pieţei valutare în numerar cuprinde totalitatea tranzacţiilor de cumpărare şi vânzare a valutei străine contra monedă naţională, efectuate de unităţile de schimb valutar, la serviciile cărora apelează de cele mai multe ori populaţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#euro #dolari #tranzactii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.