PIB-ul global va depăşi pentru prima dată 100 de mii de miliarde de dolari în 2022

PIB-ul global va depăşi pentru prima dată 100 de mii de miliarde de dolari în 2022 iar China va avea nevoie de mai mult timp decât s-a estimat iniţial pentru a depăşi Statele Unite, devenind prima economie mondială, susţine compania britanică de consultanţă Cebr, transmite Reuters, citat de agerpres.

Într-un raport publicat duminică, Cebr susţine că prima şi a doua economie a lumii vor face schimb de locuri, în funcţie de Produsul Intern Brut exprimat în dolari, în 2030, cu doi ani mai târziu decât estima în urmă cu un an.

India ar urma să depăşească Franţa în 2022 şi apoi Marea Britanie în 2023 pentru a-şi câştiga titlul de a şasea economie mondială.

Raportul arată că Germania este în grafic pentru a depăşi Japonia, devenind a treia economie mondială în 2033, în timp ce Rusia ar putea fi inclusă până în 2036 în top zece economii globale iar Indonezia pare a fi în grafic pentru a deveni a noua economie mondială în 2034.

Problema importantă în această perioadă este modul în care economiile globale vor face faţă impactului inflaţiei, care a ajuns acum la 6,8% în Statele Unite. Sperăm că o ajustare relativ modestă a inflaţiei ridicate va duce elementele non-tranzitorii sub control. Dacă nu, economia mondială s-ar putea confrunta cu o recesiune în 2023 sau în 2024, apreciază vicepreşedintele Cebr, Douglas McWilliams.

Economia mondială intră într-o fază de risc inflaţionist, a avertizat în octombrie Fondul Monetar Internaţional, făcând un apel către băncile centrale să fie „foarte, foarte vigilente” şi să ia măsuri devreme pentru a înăspri politica monetară dacă presiunile preţurilor se vor dovedi a fi persistente.

Scenariul de bază al FMI este că inflaţia va creşte semnificativ până la finele anului, după care se va modera la mijlocul lui 2022, iar ulterior va reveni la nivelul la care era înaintea pandemiei. Însă, raportul WEO publicat recent atrage atenţia că „riscurile inflaţioniste sunt orientate în sus” şi sfătuieşte băncile centrale să acţioneze dacă presiunile preţurilor dau semne că vor persista.

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania de stat rusă „Rosnano” a depus o acțiune în Curtea de Arbitraj din Moscova împotriva fostului său director, Anatoli Ciubais, și a mai multor foști top-manageri, solicitând recuperarea unor prejudicii de 11,9 miliarde de ruble în legătură cu proiectul de producere a memoriei operative sub brandul Crocus, relatează Interfax.

Anterior, Serviciul Federal al Executorilor Judecătorești a deschis deja un dosar de executare silită, care prevede sechestrarea activelor lui Ciubais. Printre pârâți figurează și foști manageri de vârf ai „Rosnano”, mulți dintre ei colaboratori apropiați ai lui Ciubais încă din perioada companiei energetice RAO EES: Iuri Udalțov, Vladimir Avetisian, Dmitri Pimkin, Andrei Kușnariov, Iakov Urinson, Andrei Trapeznikov, Oleg Kiselev, Andrei Malișev și Serghei Kaluijnîi.

Potrivit „Rosnano”, fondurile investite nu au fost recuperate din cauza unor acțiuni „neloiale și nerezonabile” ale persoanelor care au luat deciziile în cadrul acestui proiect.

Proiectul Crocus a fost aprobat în 2011 și prevedea lansarea în Rusia a unei producții de memorie MRAM – considerată unică pentru microelectronica rusă. Întreprinderea mixtă „Crocus Nanoelectronica”, creată de „Rosnano” împreună cu compania franceză Crocus Technology, nu a reușit însă să organizeze un ciclu complet de producție. Până în aprilie 2023, investițiile totale au depășit 200 de milioane de euro.

În 2022, compania a intrat sub sancțiunile Uniunii Europene, iar pierderile nete au ajuns la 1,8 miliarde de ruble. În august 2024, „Crocus Nanoelectronica” a anunțat inițierea procedurii de faliment. Directorul pentru misiuni speciale al „Rosnano”, Evgheni Frolov, a declarat că responsabilii proiectului au ignorat riscurile tehnologice, au încălcat regulamentele interne de investiții și nu au prevăzut mecanisme de protecție a intereselor companiei de stat. În pofida pierderilor și a nerespectării termenelor, finanțarea proiectului a continuat să crească necontrolat, susține acesta.

Acesta este al doilea proces major intentat de „Rosnano” împotriva fostei conduceri. La 23 ianuarie 2026, Curtea de Arbitraj din Moscova va începe examinarea unui alt dosar, care vizează recuperarea solidară a 5,6 miliarde de ruble de la Ciubais și foștii săi colaboratori, în legătură cu proiectul Plastic Logic – producerea de tablete flexibile. Deși au fost investite peste 12 miliarde de ruble, producția în Rusia a fost sistată încă din 2012, iar banii ar fi fost direcționați către jurisdicții străine și „s-au evaporat”.

„Rosnano” a fost creată în 2007, iar primul său director a fost Anatoli Ciubais. În 2020, compania a fost preluată de Serghei Kulikov, care, la începutul lui 2022, a cerut Procuraturii Generale să verifice activitatea fostului management. De atunci, pe numele mai multor foști top-manageri au fost deschise dosare penale pentru fraudă, abuz de putere și delapidare.

Potrivit datelor oficiale, prejudiciile constatate în proiectele „Rosnano” aprobate până în 2020 depășesc 40 de miliarde de ruble, luând în calcul doar cazurile în care au fost inițiate anchete penale. Compania, care promitea să creeze în Rusia o nanoindustrie de un trilion de ruble, ar fi pierdut sub conducerea lui Ciubais peste 143 de miliarde de ruble din fonduri publice.

Numele lui Anatolii Ciubais este legat și de centrala termoenergetică de la Cuciurgan din regiunea separatistă a Republicii Moldova, (proprietatea oficială şi legală a Chişinăului până astăzi), care a fost „privatizată” de către autoritățile separatiste către Inter RAO în anul 2004, compania rusă de energie electrică, condusă pe atunci de un fostul premier, Anatoli Ciubais, care ulterior a deținut și funcția de șef al Inter RAO.