Plahotniuc și Chicu au dus datoria țării la obezitate, dar aruncă săgeți otrăvite împotriva Maiei Sandu

Fostul lider PD, Vlad Plahotniuc, care săptămâna trecută a acordat un interviu acuză actuala guvernare că se face vinovată de creșterea datoriei țării. La fel o face și fotul premier Ion Chicu, care operează cu cifre manipulatorii.

Astfel, cifrele Ministerului Finanţelor arată că din ianuarie 2016 şi până în iunie 2019, cât a guvernat oficial PDM şi Plahotniuc, datoria de stat a crescut cu 21 miliarde lei sau cu circa 62%. Şi acest salt are o explicaţie logică: în octombrie 2016, Parlamentul dominat de democraţi a votat Legea nr.235/2016, prin care a devenit datorie de stat suma de 13,34 miliarde lei, restantă la rambursarea creditului de urgenţă acordat în noiembrie 2014 de Banca Naţională, pentru a acoperi gaura de circa un miliard de dolari, formată la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, scrie mold-street.com.

Pentru rambursarea acestei datorii au fost emise obligațiuni de stat pe termen de până la 25 de ani şi în fiecare an de la bugetul de stat se duc pentru aceasta circa 800 milioane lei.

A două perioadă este Guvernul condus de Ion Chicu, fost ministru al Finanţelor în guvernul democrat condus de Pavel Filip. Guvernul Chicu a fost susţinut de socialişti şi de Igor Dodon, dar avea în componenţa sa şi câţiva miniştri democraţi.

Astfel, în anul 2020 se atestă o creştere cu peste 15,3 miliarde lei a datoriei de stat interne şi externe. Este un salt cu peste 29%, doar în decursul a unui an.

Este adevărat că a fost anul pandemiei Covid-19 şi creditorii externi au fost darnici. În plus, Guvernul Chicu s-a împrumutat masiv şi de pe piaţa internă, în special de la băncile locale, majorând datoria internă cu peste 6 miliarde lei.

Datoria putea creşte şi mai tare, dacă era aprobat şi creditul de circa 200 milioane euro de la Guvernul Rusiei.

A treia perioadă este după ce Maia Sandu a devenit preşedinţa ţării, iar Ion Chicu şi-a dat demisia la finele lunii decembrie 2020.

Până în august 2021 interimatul a fost asigurat de ministrul de Externe Aureliu Ciocoi. Nici aici nu putem spune că a fost o guvernare PAS, mai degrabă o coabitare între şefa statului şi rămăşiţele guvernului Chicu. În plus, PAS nu avea o majoritate în Parlament, pentru a vota ceva decisiv.

În prima jumătate a anului 2021, adică până la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, datoria de stat a crescut cu încă 7,76 miliarde lei, inclusiv cinci miliarde lei, din contul creditării de la băncile locale.

Prima este perioada Guvernului condus de Maia Sandu – iunie-noiembrie 2019, când datoria de stat din contra scade cu circa două miliarde lei. Adică avem de fapt o evoluţie inversă afirmaţiilor lui Plahotniuc. Explicaţia este însă simplă: donatorii încă nu reuşiseră să transfere banii, promişi şi negociaţi de către Guvernul Sandu, dar şi faptul că executivul s-a împrumutat mai puţin de pe piaţa internă.

în iulie-august 2021, momentul când echipa PAS a preluat puterea reală în Republica Moldova, adică Parlamentul şi Guvernul, datoria de stat era de circa 75,5 miliarde lei.

De atunci începe a patra perioadă de calcul şi până la finele lunii septembrie 2022, datoria de stat s-a majorat cu aproape 10 miliarde lei sau cu 13%.

Saltul este unul explicabil, dacă luăm în calcul impactul scumpirii de câteva ori a gazelor şi a altor resurse energetice, criza energetică, dar mai ales războiul din Ucraina şi numărul mare de refugiaţi.

#Chicu #datorie #Plahotniuc #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. Foto: Getty Images
Directorii din industria auto și din sectorul energiei verzi din țările occidentale, care au vizitat China, se întorc de acolo mai umili și chiar îngroziți, scrie Futurism.com. Reveniți în țările lor, aceștia avertizează: calitatea vehiculelor produse în China este superioară, totul este robotizat, inginerii sunt extrem de bine pregătiți și inovează „ca nebunii”, iar dacă țările occidentale nu se mobilizează, riscă să piardă competiția comercială globală cu China. O imagine departe de stereotipul deja consacrat al fabricilor chineze în care muncitorii sunt exploatați pentru a produce în masă bunuri ieftine și de proastă calitate.

O vizită în China care a inclus un tur al fabricilor acestora din industria auto, i-a șocat și speriat pe șefii din acest sector din SUA, Europa și Australia.

„Suntem într-o competiție globală cu China — și nu este vorba doar despre vehiculele electrice. Dacă pierdem această cursă, Ford nu va mai avea viitor”, a declarat luna trecută Jim Farley, directorul general al companiei Ford, pentru The Verge.

The Telegraph a publicat mai multe avertismente ale directorilor fabricilor europene și australiene care au fost în China. Aceștia cred că dacă Occidentul nu se mobilizează, industria chineză auto, extrem de robotizată, nu va mai avea competiție, mai ales în ceea ce privește vehiculele electrice.

Unele companii au renunțat complet la inițiativele noi după această călătorie externă. De pildă, fondatorul companiei miniere Fortescue, Andrew Forrest, a spus că vizita sa recentă în China l-a determinat să abandoneze planurile de a produce intern motoare electrice.

Despre ce a văzut acolo, a spus: „nu sunt oameni, totul este robotizat”.

„Pot să te duc în fabrici în China acum, unde o să vezi o bandă rulantă și roboți ies din podea și încep să asambleze părți. Și mergi de-a lungul acestei benzi și după vreo 800-900 de metri o să vezi un camion care părăsește fabrica”, a spus el pentru The Telegraph.

Cum funcționează „fabricile întunecate” ale Chinei
Un alt director a vorbit despre turul unor „fabrici întunecate”, unde nici becurile nu sunt aprinse pentru că nu au de ce: majoritatea muncii e făcută de roboți 24 din 24 de ore.

„Am vizitat o fabrică întunecată unde erau produse un număr astronomic de telefoane mobile. Procesul era atât de automatizat încât nu erau muncitori pe partea de producție, doar câțiva care să se asigure că fabrica funcționează.

Ai senzația unei transformări profunde: competitivitatea Chinei nu mai ține de subvențiile guvernamentale și de salariile mici, ci de un număr uriaș de ingineri extrem de competenți și educați, care inovează într-un ritm nebunesc”, a spus Greg Jackson, directorul general al furnizorului britanic de energie Octopus.

Potrivit datelor recente ale Federației Internaționale de Robotică, China a instalat un număr de roboți industriali de ordinul zecilor de mii mai mare decât Germania, SUA sau Marea Britanie. Și nu este vorba doar despre dorința de a reduce costurile prin automatizarea muncii umane.

„China se confruntă cu o problemă demografică semnificativă, iar industria sa manufacturieră este, în general, destul de dependentă de forța de muncă”, a explicat analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, pentru The Telegraph.

„Așa că, într-un mod preventiv, ei încearcă să automatizeze totul cât mai mult posibil — nu pentru a obține marje de profit mai mari, cum se întâmplă de obicei în Occident, ci pentru a compensa declinul populației și a obține un avantaj competitiv”, a adăugat el.

Dincolo de vehiculele electrice, China a făcut și un pas major spre adoptarea inteligenței artificiale, ca parte a unui plan pe zece ani, cu scopul de a transforma această tehnologie într-un „motor-cheie al creșterii economice naționale”.

Programul spațial al țării a înregistrat, de asemenea, progrese uriașe, alimentând temerile că China ar putea întrece din nou Statele Unite în cursa spre Lună, scrie Futurism.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. În timp ce Statele Unite au impus măsuri protecționiste pentru a-și apăra producătorii interni și a ține la distanță competiția dură, vehiculele electrice fabricate în China au avut un impact puternic în Europa.

„Roboții, dacă sunt utilizați eficient, pot ridica semnificativ productivitatea unei economii. Iar dacă China excelează în acest domeniu, ar trebui să încercăm să o prindem din urmă, pentru că, la fel ca China, și mare parte din Europa îmbătrânește”, a declarat pentru The Telegraph Sander Tordoir, economist-șef al Center for European Reform.

Industria auto europeană, în pericol
Deocamdată, situația din Statele Unite rămâne sub control, deoarece interdicțiile asupra vehiculelor electrice chinezești sunt încă în vigoare.

„Realitatea competițională este că chinezii sunt gorila de 700 de kilograme a industriei mașinilor eletrice”, a declarat luna trecută Farley pentru The Verge.

Directorul Ford a recunoscut că a avut deja ocazia să testeze personal produsele competiției.

„Nu-mi place să vorbesc prea mult despre concurență, dar conduc un model Xiaomi. Am adus unul cu avionul de la Shanghai la Chicago, îl conduc de șase luni și nu vreau să renunț la el”, a spus Farley.

În Marea Britanie însă lucrurile nu stau așa. Vânzările de mașini electrice produse în China de BYD au crescut de zece ori într-un an, de pildă.

„Cel mai remarcabil aspect al industriei lor auto este ritmul și viteza cu care operează. Ei pot dezvolta și lansa modele, probabil, în jumătate din timpul necesar majorității producătorilor auto europeni”, spune Mike Hawes, directorul executiv al Society of Motor Manufacturers and Traders (SMMT).

Europa trebuie să își intensifice propriile investiții în robotică dacă vor să țină pasul cu ritmul de inovație din China — și, în același timp, să își mențină industriile manufacturiere în viață, potrivit economistului Sander Tordoir.

Experții atrag atenția și asupra unui paradox: o să fie mai puține locuri de muncă pentru oameni în țările care nu automatizează producția, decât în cele care o fac.

Analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, a spus că țările europene ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea competitivității prin stimularea adoptării roboților și a utilajelor industriale.

El afirmă că acest lucru ar avea un impact mai mare decât reducerile de taxe din trecut menite să încurajeze investițiile în cercetare și dezvoltare sau în echipamente de producție.

„Nu pare că bâjbâiala continuă în jurul modificărilor fiscale aduce mare lucru.

Dar văd cum guvernul aruncă în fiecare an miliarde de lire pe tot felul de prostii speculative, cum ar fi hidrogenul verde sau pentru a-și îndeplini contractele de obligații privind energia regenerabilă, și nu pot să nu mă gândesc: «Ei bine, de ce nu cinci miliarde pe an în granturi pentru echipamente de producție?».

Asta, probabil, ar aduce un randament mai mare decât multe dintre politicile industriale legate de energie pe care le urmărim”, a spus Whitton.

Paradoxal, Whitton explică că țările care au avut un nivel mai ridicat de automatizare în timpul primului „șoc chinezesc” din anii 2000 — când piața mondială a fost inundată de bunuri ieftine — au reușit să păstreze o parte mai mare din locurile de muncă din industrie.

„Se vorbește mult despre cum automatizarea va duce la pierderi de locuri de muncă. Dar, de fapt, pierderile vor fi disproporționat mai mari în țările care nu se automatizează”, avertizează el.

Cu alte cuvinte, eșecul modernizării va duce, aproape sigur, la mai multe „fabrici întunecate” în Occident — dar de data aceasta, din acelea în care nu se mai produce nimic.