Fostul lider PD, Vlad Plahotniuc, care săptămâna trecută a acordat un interviu acuză actuala guvernare că se face vinovată de creșterea datoriei țării. La fel o face și fotul premier Ion Chicu, care operează cu cifre manipulatorii.
Astfel, cifrele Ministerului Finanţelor arată că din ianuarie 2016 şi până în iunie 2019, cât a guvernat oficial PDM şi Plahotniuc, datoria de stat a crescut cu 21 miliarde lei sau cu circa 62%. Şi acest salt are o explicaţie logică: în octombrie 2016, Parlamentul dominat de democraţi a votat Legea nr.235/2016, prin care a devenit datorie de stat suma de 13,34 miliarde lei, restantă la rambursarea creditului de urgenţă acordat în noiembrie 2014 de Banca Naţională, pentru a acoperi gaura de circa un miliard de dolari, formată la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, scrie mold-street.com.
Pentru rambursarea acestei datorii au fost emise obligațiuni de stat pe termen de până la 25 de ani şi în fiecare an de la bugetul de stat se duc pentru aceasta circa 800 milioane lei.
A două perioadă este Guvernul condus de Ion Chicu, fost ministru al Finanţelor în guvernul democrat condus de Pavel Filip. Guvernul Chicu a fost susţinut de socialişti şi de Igor Dodon, dar avea în componenţa sa şi câţiva miniştri democraţi.
Astfel, în anul 2020 se atestă o creştere cu peste 15,3 miliarde lei a datoriei de stat interne şi externe. Este un salt cu peste 29%, doar în decursul a unui an.
Este adevărat că a fost anul pandemiei Covid-19 şi creditorii externi au fost darnici. În plus, Guvernul Chicu s-a împrumutat masiv şi de pe piaţa internă, în special de la băncile locale, majorând datoria internă cu peste 6 miliarde lei.
Datoria putea creşte şi mai tare, dacă era aprobat şi creditul de circa 200 milioane euro de la Guvernul Rusiei.
A treia perioadă este după ce Maia Sandu a devenit preşedinţa ţării, iar Ion Chicu şi-a dat demisia la finele lunii decembrie 2020.
Până în august 2021 interimatul a fost asigurat de ministrul de Externe Aureliu Ciocoi. Nici aici nu putem spune că a fost o guvernare PAS, mai degrabă o coabitare între şefa statului şi rămăşiţele guvernului Chicu. În plus, PAS nu avea o majoritate în Parlament, pentru a vota ceva decisiv.
În prima jumătate a anului 2021, adică până la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, datoria de stat a crescut cu încă 7,76 miliarde lei, inclusiv cinci miliarde lei, din contul creditării de la băncile locale.
Prima este perioada Guvernului condus de Maia Sandu – iunie-noiembrie 2019, când datoria de stat din contra scade cu circa două miliarde lei. Adică avem de fapt o evoluţie inversă afirmaţiilor lui Plahotniuc. Explicaţia este însă simplă: donatorii încă nu reuşiseră să transfere banii, promişi şi negociaţi de către Guvernul Sandu, dar şi faptul că executivul s-a împrumutat mai puţin de pe piaţa internă.
în iulie-august 2021, momentul când echipa PAS a preluat puterea reală în Republica Moldova, adică Parlamentul şi Guvernul, datoria de stat era de circa 75,5 miliarde lei.
De atunci începe a patra perioadă de calcul şi până la finele lunii septembrie 2022, datoria de stat s-a majorat cu aproape 10 miliarde lei sau cu 13%.
Saltul este unul explicabil, dacă luăm în calcul impactul scumpirii de câteva ori a gazelor şi a altor resurse energetice, criza energetică, dar mai ales războiul din Ucraina şi numărul mare de refugiaţi.
