Plan grandios de miliarde pentru dezvoltarea Republicii Moldova, dar neacoperit financiar

Guvernul a aprobat Planul Național de Dezvoltare (PND) pentru anii 2025-2027, cu un cost total estimat la 123,2 miliarde de lei. Planul cuprinde 95 de măsuri de reformă și 264 de proiecte de dezvoltare, vizând transformarea țării într-o economie europeană, sigură și prosperă.

Potrivit cabinetului de miniștri, acest plan ambițios va contribui la creșterea PIB-ului, dezvoltarea sectorului privat, îmbunătățirea infrastructurii și modernizarea serviciilor publice. Cu toate acestea, fondurile disponibile sunt insuficiente. Din suma totală necesară, doar 9,4% (aproximativ 11,7 miliarde de lei) vor fi acoperite din bugetul de stat, iar 26,6% (circa 32,7 miliarde de lei) din asistență externă. Restul de 64% (aproximativ 78,8 miliarde de lei) reprezintă cheltuieli neacoperite.

În ciuda lipsei fondurilor, autoritățile rămân optimiste, promovând platforma digitală www.project.gov.md pentru o gestionare eficientă și transparentă a proiectelor. Această inițiativă are scopul de a facilita accesul autorităților și al partenerilor de dezvoltare la informațiile relevante și de a monitoriza progresul reformelor.

Pe termen lung, Guvernul își propune să adere la Uniunea Europeană până în 2030, însă succesul acestui obiectiv depinde de mobilizarea resurselor financiare necesare pentru implementarea completă a Planului Național de Dezvoltare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezvoltare #plan #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.