Planul MAI a dat roade. Coada tirurilor de la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița s-a redus în jumătate

Coada de camioane de marfă, care așteaptă să treacă granița de stat către România, s-a redus în jumătate odată cu demararea acțiunilor propuse de Ministrul Afacerilor Interne (MAI), la punctul de frontieră Leușeni-Albița.

Potrivit MAI, în prezent, rândul camioanelor măsoară o lungime de 3 km, față de sâmbătă, când coada de așteptare pentru formalități era de peste 6 km lungime.

„Acest lucru se datorează vizitei în teren a ministrei, Ana Revenco, la Leușeni și Albița, unde a reunit echipele tehnice din Moldova pentru a reuși operaționalizarea cât mai urgentă a proiectului pilot de control în echipele mixte la frontiera Leușeni-Albița. Astfel, Revenco a evaluat situația în teren împreună cu reprezentanți ai Poliției de Frontieră, Serviciului Vamal, ANSA, Ministerul de Externe și ANTA. Echipa de specialiști a făcut un inventar al procedurilor și proceselor necesare pentru a operaționaliza punerea în practică a proiectului de control mixt la frontiera Leușeni-Albița și a fost stabilită logistica necesară pentru echipa Republicii Moldova, care va face controlul din teritoriul românesc, în cadrul proiectului pilot”, anunță MAI.

Totodată, MAI informează că pregătește mai multe documente spre aprobare, pentru ședința de mâine, 14 iunie a Comisiei Situații Excepționale, care vor permite funcționarilor din Republica Moldova să lucreze instituționalizat pe teritoriul României, precum și alte măsuri pentru a face posibilă acțiunea echipelor de control mixte la frontiera Leușeni-Albița.

„În acest moment, la intrarea la punctul de frontieră Leuşeni sunt 151 camioane de mare tonaj, iar fluxul este în creștere, lungimea cozii de tiruri fiind de 3 km. Numărul polițiștilor de frontieră și al lucrătorilor vamali care lucrează în tură, în acest punct de frontieră, a fost suplimentat cu 20%. La Leușeni controlul vamal se procesează cu un scaner și un cântar. De asemenea, Republica Moldova este pregătită cu realocarea unui scaner pentru punctul de frontieră Leușeni-Albița, pentru a fi montat în teritoriul României, în perimetrul în care se va desfășura controlul mixt la frontiera de stat. Pentru realizarea acestui lucru, este necesar ca partea română să ofere condiții tehnice și logistice pentru operarea scanerului în bune condiții”, se mai arată în nota informativă a MAI.

Situația procesării controalelor vamale la frontiera Leușeni – Albița arată în felul următor:

10 iunie 2022 – au fost procesate 152 tiruri cu marfa și alimente;
11 iunie 2022 – au fost procesate 268 tiruri cu marfa și alimente;
12 iunie 2022 – au fost procesate 320 tiruri cu marfa și alimente;
13 iunie 2022 – până la ora 13:00 – au fost procesate 218 tiruri cu marfă și alimente.

Menționăm că, MAI a intervenit în rezolvarea situației din punctul de frontieră Leușeni-Albița, din cauza numărului mare de camioane care așteptau să treacă frontiera de stat. Concomitent, MAI a intervenit și în celelalte puncte ale frontierei de stat cu România, pentru reducerea pe cât posibil a timpilor de așteptare.

În săptămâna curentă, autoritățile moldovene continuă discuțiile cu partea romană pentru operaționalizarea efectivă a controlului prin echipele mixte în punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița.

#camioane #transportatori #MAI #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.