Planul Marshall pentru Ucraina: Cine reconstruiește, cum dispare corupția și sunt recuperați banii din Rusia

Războiul declanșat de Vladimir Putin în țara vecină a produs pierderi de zeci de mii de vieți omenești, dar și pagube materiale de sute de miliarde de euro. O fundație cu sediul la Washington a întocmit un raport denumit ”Planul Marshall pentru Ucraina” în care este detaliată strategia privind reconstrucția țării după război, pe termen mediu și lung.

Printre factorii cheie consemnați de Fundația Germană Marshall din Statele Unite, în raportul său sunt investițiile private, transparența și responsabilitatea, cât și activele Rusiei înghețate din străinătate, ce trebuie să fie folosite la reconstrucția Ucrainei, potrivit GMFUS.

Începând cu Conferința de Reconstrucție de la Londra din iunie 2023, alianța ucraineană ar trebui să adopte o viziune mai strategică asupra reconstrucției Ucrainei, cu un ochi către planificarea pe termen mediu și lung.

Raportul ”Planul Marshal pentru Ucraina” conține cinci factori cheie ai reconstrucției țării, care ar trebui prioritizați.

1.Investițiile private

Cel puțin inițial, donatorii trebuie să împartă riscul cu investitorii și să ofere asigurare de război. Ar trebui creat un fond fiduciar multilateral pentru investiții pentru a asigura această asigurare și pentru a completa eforturile naționale. Fondul ar trebui să fie deschis doar investitorilor din țările care ajută Ucraina în timpul războiului.

2.Tranziția energetică

Infrastructura energetică distrusă a Ucrainei ar trebui reconstruită în conformitate cu obiectivele UE de decarbonizare, permițând economiei țării să treacă într-un viitor net zero. Ucraina ar trebui să se alăture politicilor emblematice ale UE în materie de climă, înainte de aderarea la blocul deplin.

3.Activele înghețate ale Rusiei

Fondurile publice înghețate ale Rusiei ar trebui investite temporar, veniturile fiind puse la dispoziția Ucrainei și ar trebui pregătită o conferință internațională de revendicare pentru a face Rusia să plătească, deși într-un mod legal și transparent, pentru a-i ajuta direct pe cei afectați de agresiunea rusă.

4.Transparență și responsabilitate

Continuarea ajutorului trebuie condiționată de continuarea reformei anticorupție. Pentru a asigura implementarea, societatea civilă trebuie să participe la un proces de reconstrucție care să adere la principiile descentralizării.

5.Coordonarea donatorilor

Noua platformă de coordonare a donatorilor G7 și a altor organizații internaționale pentru Ucraina trebuie să fie mai bine gândită pentru a reuși. Ar trebui adăugată capacitatea sa de planificare strategică, iar structura sa de conducere ar trebui refăcută.

Concluzia

Inversarea traiectoriei economice a Ucrainei, dezvoltarea populației sale și permiterea țării să se integreze cu succes în economia europeană și mondială necesită o creștere susținută, pe termen lung. Recomandările din acest raport sunt factori care vor ajuta la punerea Ucrainei pe drumul către o redresare rapidă.

Să menționăm faptul că Fundația Germană Marshall, cu sediul la Washington DC, în Statele Unite, a fost înființată de fostul cancelar al germaniei, Willy Brandt în anul 1972.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marshal #reconstructie #plan #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.