Planul Marshall pentru Ucraina: Cine reconstruiește, cum dispare corupția și sunt recuperați banii din Rusia

Războiul declanșat de Vladimir Putin în țara vecină a produs pierderi de zeci de mii de vieți omenești, dar și pagube materiale de sute de miliarde de euro. O fundație cu sediul la Washington a întocmit un raport denumit ”Planul Marshall pentru Ucraina” în care este detaliată strategia privind reconstrucția țării după război, pe termen mediu și lung.

Printre factorii cheie consemnați de Fundația Germană Marshall din Statele Unite, în raportul său sunt investițiile private, transparența și responsabilitatea, cât și activele Rusiei înghețate din străinătate, ce trebuie să fie folosite la reconstrucția Ucrainei, potrivit GMFUS.

Începând cu Conferința de Reconstrucție de la Londra din iunie 2023, alianța ucraineană ar trebui să adopte o viziune mai strategică asupra reconstrucției Ucrainei, cu un ochi către planificarea pe termen mediu și lung.

Raportul ”Planul Marshal pentru Ucraina” conține cinci factori cheie ai reconstrucției țării, care ar trebui prioritizați.

1.Investițiile private

Cel puțin inițial, donatorii trebuie să împartă riscul cu investitorii și să ofere asigurare de război. Ar trebui creat un fond fiduciar multilateral pentru investiții pentru a asigura această asigurare și pentru a completa eforturile naționale. Fondul ar trebui să fie deschis doar investitorilor din țările care ajută Ucraina în timpul războiului.

2.Tranziția energetică

Infrastructura energetică distrusă a Ucrainei ar trebui reconstruită în conformitate cu obiectivele UE de decarbonizare, permițând economiei țării să treacă într-un viitor net zero. Ucraina ar trebui să se alăture politicilor emblematice ale UE în materie de climă, înainte de aderarea la blocul deplin.

3.Activele înghețate ale Rusiei

Fondurile publice înghețate ale Rusiei ar trebui investite temporar, veniturile fiind puse la dispoziția Ucrainei și ar trebui pregătită o conferință internațională de revendicare pentru a face Rusia să plătească, deși într-un mod legal și transparent, pentru a-i ajuta direct pe cei afectați de agresiunea rusă.

4.Transparență și responsabilitate

Continuarea ajutorului trebuie condiționată de continuarea reformei anticorupție. Pentru a asigura implementarea, societatea civilă trebuie să participe la un proces de reconstrucție care să adere la principiile descentralizării.

5.Coordonarea donatorilor

Noua platformă de coordonare a donatorilor G7 și a altor organizații internaționale pentru Ucraina trebuie să fie mai bine gândită pentru a reuși. Ar trebui adăugată capacitatea sa de planificare strategică, iar structura sa de conducere ar trebui refăcută.

Concluzia

Inversarea traiectoriei economice a Ucrainei, dezvoltarea populației sale și permiterea țării să se integreze cu succes în economia europeană și mondială necesită o creștere susținută, pe termen lung. Recomandările din acest raport sunt factori care vor ajuta la punerea Ucrainei pe drumul către o redresare rapidă.

Să menționăm faptul că Fundația Germană Marshall, cu sediul la Washington DC, în Statele Unite, a fost înființată de fostul cancelar al germaniei, Willy Brandt în anul 1972.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marshal #reconstructie #plan #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie