Planul uriaş prin care Vladimir Putin va fi anihilat! Va fi o lovitură de proporţii. Nu mai are nicio şansă

Liderii Uniunii Europene au anunțat că au pregătit un nou pachet de sancțiuni economice pentru Rusia. Se încearcă lovirea în zonele sensibile, financiare, pentru Vladimir Putin. Aşa speră UE să-l oprească pe Putin din ofensiva ucraineană.

A fost aprobat pachetul de sancțiuni pe care liderii Uniunii Europene l-au pregătit pentru oficialii de la Kremlin, în frunte cu președintele Vladimir Putin. Mai întâi acest pachet include sancțiuni financiare care blochează accesul Rusiei la cele mai importante piețe de capital. „Vizăm în prezent 70 % din piața bancară rusă, dar și principalele întreprinderi deținute de stat, inclusiv în domeniul apărării”, după cum s-a anunțat pe pagina de Facebook a Comisiei Europene în România.

Sancțiuni dure venite de la liderii Uniunii Europene pentru Rusia

În ceea ce privește al doilea pilon, el vizează sectorul energetic, un domeniu economic esențial care aduce beneficii în special statului rus. „Interdicția noastră la export va afecta sectorul petrolier, împiedicând Rusia să își modernizeze rafinăriile petroliere”, mai precizează sursa citată.

În al treilea rând, se va interzice integral vânzarea de aeronave, piese de schimb și echipamente către companiile aeriene ruse. În al patrulea rând, va fi limitat accesul Rusiei la tehnologii esențiale.

„Vom împiedica accesul Rusiei la tehnologii importante de care are nevoie pentru a construi un viitor prosper”, potrivit CE.

„În fine, acționăm în domeniul vizelor. Diplomații și grupurile asociate, precum și oamenii de afaceri nu vor mai avea acces privilegiat în Uniunea Europeană”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Japonia nu mai acordă vize pentru cetățenii și organizațiile ruse

Tot la acest capitol, Japonia a anunţat, vineri, sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei pentru invazia din Ucraina, măsuri care vor viza sectorul financiar şi exporturile de componente electronice. „Vom avea un răspuns puternic”, a reacţionat ambasadorul Rusiei, Mihail Galuzin, într-o conferinţă de presă la Tokyo.

Mihail Galuzin, a spus că „regretă profund” măsurile „contraproductive” luate de Japonia, a treia forţă economică din lume, împotriva ţării sale.

Anunțul a fost făcut la finalul reuniunii liderilor G7

În plus faţă de primele sancţiuni anunţate miercuri, noile măsuri adoptate de oficialii de la Tokyo „cuprind îngheţarea unor active şi suspendarea eliberării de vize pentru persoane şi organizaţii ruse”, a anunţat vineri premierul nipon Fumio Kishida. Declarațiile au venit după o reuniune online a liderilor din G7, grupul celor mai industrializate şapte ţări.

#sanctiuni #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova a ajuns într-un punct paradoxal. Cu bugetul necesar pentru un apartament în Chișinău, moldovenii pot cumpăra locuințe similare în București, într-o capitală europeană cu salarii mai mari și infrastructură mai dezvoltată.

În Chișinău, prețurile apartamentelor au rămas ridicate, în ciuda prăbușirii numărului de tranzacții. În multe zone ale capitalei, un apartament cu două camere într-un bloc relativ nou este scos la vânzare la prețuri de 90.000–110.000 de euro, iar în cartierele considerate „mai bune”, pragul de 120.000 de euro nu mai este o excepție.

În București, aceiași bani pot asigura o locuință comparabilă. În cartiere precum Drumul Taberei sau Militari, un apartament cu două camere într-un bloc vechi se găsește sub 70.000 de euro, iar într-un imobil mai nou prețurile pornesc de la 90.000–100.000 de euro. Chiar și în condițiile unei piețe în încetinire, diferența de raport preț–venit rămâne net în favoarea României.

Diferența devine și mai evidentă dacă sunt luate în calcul veniturile. În timp ce salariile din București sunt semnificativ mai mari decât cele din Chișinău, prețurile apartamentelor au ajuns să fie comparabile, iar în unele cazuri chiar mai mici în capitala României.

Pe ambele piețe, cererea este frânată de costul creditării. În România, presiunea vine din scumpirea locuințelor și majorarea TVA-ului, însă accesul la credit rămâne, per ansamblu, mai favorabil.