Platon, cu ochii în soare. Casa Modei și fostul sediu ASITO rămân celui care i-a vândut Casa Albă lui Plahotniuc

Curtea de Apel Chișinău a emis o hotărâte definitivă și irevocabilă în cazul fostului sediu ASITO și a edificiului Casa Modei. Instanța a decis că cele două imobile rămân în proprietatea omului de afaceri Vladimir Rusu.

Magistraţii au admis recursurile proprietarilor imobilelor şi au anulat hotărârile ilegale care i-au permis lui Platon să acapareze bunurile ce nu-i aparţin. Plenul a constatat că imobilele de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.182 şi strada Mitropolit Bănulescu Bodoni nr. 57/1 rămân în proprietatea „SCM Development Mol” şi „Continental Business Invest” SRL, companii deţinute de omul de afaceri Vladimir Russu”, se arată într-un comunicat de presă emis de Continental Business Invest.

„Deşi a fost un litigiu forţat, fără niciun argument juridic pertinent din partea lui Veaceslav Platon şi a avocaţilor care l-au reprezentat, procesul a durat aproape un an şi a adus imense daune morale şi materiale proprietarului legal”, se arată în comunicat. „Continental Business Invest” precizează că în perioada litigiului a fost parţial suspendată obligativitatea plăţilor pentru chirie din parte entităţilor care arendează spaţii în cele două clădiri.

Dosarul a fost iniţiat în martie 2021, după ce Vladimir Russu a aflat despre o controversată decizie judecătorească emisă în decembrie 2020, prin care cele două bunuri imobile au fost oferite „pentru păstrare şi folosinţă” controversatului om de afaceri Veaceslav Platon.

Veaceslav Platon a părăsit Republica Moldova în luna iulie, anul trecut. A fost filmat de mai multe ori la Londra, imaginile apărând pe internet.

Omul de afaceri Vladimir Russu, ajuns în atenția opiniei publice după ce i-a vândut lui Iurie Luncașu (decedat în 2019), unul dintre prietenii cei mai apropiați ai oligarhului Vladimir Plahotniuc celebra „Casa Albă” amplasată în sectorul Telecentru al Capitalei.

#Rusu #Casa Modei #imobile #ASITO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dobânzile pentru creditele de consum în băncile rusești au crescut semnificativ în ultima perioadă, atingând un nivel maxim de 44% pe an, comparativ cu 25-38% la începutul lunii noiembrie, conform declarațiilor directorului de creditare al platformei „Sravni”, Magomed Gamzaev, pentru agenția „Gazeta.Ru”.

Această creștere a dobânzilor este atribuită majorării ratei de bază a Băncii Centrale a Rusiei (BCR) și se așteaptă să continue pe măsură ce BCR intenționează să o crească și mai mult până la sfârșitul anului. „Aceasta influențează direct intervalul dobânzilor la creditele de consum”, a explicat Gamzaev.

În contrast, dobânzile maxime la depozite nu au crescut semnificativ, rămânând la 27% pentru depozitele pe termen fix și 23% pentru conturile de economii. Dobânda medie maximă pentru depozite a crescut doar cu puțin peste 1 punct procentual, atingând 15,95% la sfârșitul lunii noiembrie.

Banca Centrală a Rusiei a majorat rata de bază la 21% pe 25 octombrie, iar analistul principal al „Sovcombank”, Mihail Vasiliev, estimează că în decembrie aceasta ar putea ajunge la 23%. Vasiliev preconizează o inflație de 8,4% până la sfârșitul anului, motiv pentru care Banca Centrală ar putea fi nevoită să aplice o politică monetară mai strictă.

De asemenea, în ultimele luni, Banca Centrală a introdus cerințe mai stricte pentru bănci, crescând coeficientul de risc pentru creditele fără garanție și limitând accesul la împrumuturi pentru persoanele cu datorii mari, ceea ce a dus la scăderea numărului de credite aprobate și la creșterea dobânzilor.

În octombrie 2023, băncile rusești au acordat 1,94 milioane de credite de consum, în scădere cu 28% față de luna septembrie și cu 43% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, nivelul neplății împrumuturilor a atins valori record, cu 800.000 de ruși intrând în întârziere la plăți, iar numărul total al debitorilor ajungând la 6,2 milioane.

Un sondaj realizat de „Levada Center” arată că aproape jumătate dintre debitori întâmpină dificultăți la plata împrumuturilor, 35% dintre aceștia având dificultăți minore și 12% confruntându-se cu probleme grave.