Politica bugetar-fiscală 2022: Autoritățile vin cu propuneri pentru accizarea țigărilor electronice și „cigarillos”

Ministerul Finanțelor a publicat propunerile de politici bugetar-fiscale pentru anul 2022. Documentul prevede revizuirea cotelor accizelor pentru anumite produse de tutun și anume pentru țigările electronice și țigările de foi (cigarillos).

Mai exact, proiectul propune un acciz de 1.957 de lei per litru pentru țigaretele electronice, preparatele destinate utilizării în cartușe și rezervele pentru țigaretele electronice. Această măsură are drept scop uniformizarea cotelor de accizare și asigurarea implementării prevederilor Acordului de Asociere RM – UE.

De asemenea, pentru țigările de foi, așa numitele „cigarillos”, se propune o cotă a accizei de 41%, dar nu mai puțin de 959 de lei pentru o mie de bucăți. Astfel, va exista un nivel minim de accizare a acestui produs și condiții egale în comparație cu alte produse de tutun, existente pe piață. Acest nivel minim nu era stabilit până acum, ceea ce a permis comercializarea de cigarrillos la un preț mult mai mic, scrie deschide.md.

În același timp, autoritățile nu au intervenit cu modificări în calendarul accizelor. Astfel, conform planului stabilit pentru anii 2021-2023, cota accizelor pentru țigări și rezerve de tutun va crește cu 15%, anul viitor.

De menționat că, datorită unei politici fiscale echilibrate, statul a reușit să țină în frâu piața ilegală a produselor de tutun, care înregistrează o pondere de 2% în Republica Moldova.

Anul trecut, Ministerul Finanțelor a menționat că mărimea accizelor la produsele din tutun pentru anii 2021-2023 este determinată de următorii factori: maximizarea veniturilor bugetare, reducerea treptată a consumului, angajamentele din Acordul de Asociere RM – UE, cotele în țările vecine și riscurile asociate contrabandei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.