Politica bugetar-fiscală 2022: Autoritățile vin cu propuneri pentru accizarea țigărilor electronice și „cigarillos”

Ministerul Finanțelor a publicat propunerile de politici bugetar-fiscale pentru anul 2022. Documentul prevede revizuirea cotelor accizelor pentru anumite produse de tutun și anume pentru țigările electronice și țigările de foi (cigarillos).

Mai exact, proiectul propune un acciz de 1.957 de lei per litru pentru țigaretele electronice, preparatele destinate utilizării în cartușe și rezervele pentru țigaretele electronice. Această măsură are drept scop uniformizarea cotelor de accizare și asigurarea implementării prevederilor Acordului de Asociere RM – UE.

De asemenea, pentru țigările de foi, așa numitele „cigarillos”, se propune o cotă a accizei de 41%, dar nu mai puțin de 959 de lei pentru o mie de bucăți. Astfel, va exista un nivel minim de accizare a acestui produs și condiții egale în comparație cu alte produse de tutun, existente pe piață. Acest nivel minim nu era stabilit până acum, ceea ce a permis comercializarea de cigarrillos la un preț mult mai mic, scrie deschide.md.

În același timp, autoritățile nu au intervenit cu modificări în calendarul accizelor. Astfel, conform planului stabilit pentru anii 2021-2023, cota accizelor pentru țigări și rezerve de tutun va crește cu 15%, anul viitor.

De menționat că, datorită unei politici fiscale echilibrate, statul a reușit să țină în frâu piața ilegală a produselor de tutun, care înregistrează o pondere de 2% în Republica Moldova.

Anul trecut, Ministerul Finanțelor a menționat că mărimea accizelor la produsele din tutun pentru anii 2021-2023 este determinată de următorii factori: maximizarea veniturilor bugetare, reducerea treptată a consumului, angajamentele din Acordul de Asociere RM – UE, cotele în țările vecine și riscurile asociate contrabandei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.