Politica bugetar-fiscală 2022: Autoritățile vin cu propuneri pentru accizarea țigărilor electronice și „cigarillos”

Ministerul Finanțelor a publicat propunerile de politici bugetar-fiscale pentru anul 2022. Documentul prevede revizuirea cotelor accizelor pentru anumite produse de tutun și anume pentru țigările electronice și țigările de foi (cigarillos).

Mai exact, proiectul propune un acciz de 1.957 de lei per litru pentru țigaretele electronice, preparatele destinate utilizării în cartușe și rezervele pentru țigaretele electronice. Această măsură are drept scop uniformizarea cotelor de accizare și asigurarea implementării prevederilor Acordului de Asociere RM – UE.

De asemenea, pentru țigările de foi, așa numitele „cigarillos”, se propune o cotă a accizei de 41%, dar nu mai puțin de 959 de lei pentru o mie de bucăți. Astfel, va exista un nivel minim de accizare a acestui produs și condiții egale în comparație cu alte produse de tutun, existente pe piață. Acest nivel minim nu era stabilit până acum, ceea ce a permis comercializarea de cigarrillos la un preț mult mai mic, scrie deschide.md.

În același timp, autoritățile nu au intervenit cu modificări în calendarul accizelor. Astfel, conform planului stabilit pentru anii 2021-2023, cota accizelor pentru țigări și rezerve de tutun va crește cu 15%, anul viitor.

De menționat că, datorită unei politici fiscale echilibrate, statul a reușit să țină în frâu piața ilegală a produselor de tutun, care înregistrează o pondere de 2% în Republica Moldova.

Anul trecut, Ministerul Finanțelor a menționat că mărimea accizelor la produsele din tutun pentru anii 2021-2023 este determinată de următorii factori: maximizarea veniturilor bugetare, reducerea treptată a consumului, angajamentele din Acordul de Asociere RM – UE, cotele în țările vecine și riscurile asociate contrabandei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.