Politica bugetar-fiscală 2022: Autoritățile vin cu propuneri pentru accizarea țigărilor electronice și „cigarillos”

Ministerul Finanțelor a publicat propunerile de politici bugetar-fiscale pentru anul 2022. Documentul prevede revizuirea cotelor accizelor pentru anumite produse de tutun și anume pentru țigările electronice și țigările de foi (cigarillos).

Mai exact, proiectul propune un acciz de 1.957 de lei per litru pentru țigaretele electronice, preparatele destinate utilizării în cartușe și rezervele pentru țigaretele electronice. Această măsură are drept scop uniformizarea cotelor de accizare și asigurarea implementării prevederilor Acordului de Asociere RM – UE.

De asemenea, pentru țigările de foi, așa numitele „cigarillos”, se propune o cotă a accizei de 41%, dar nu mai puțin de 959 de lei pentru o mie de bucăți. Astfel, va exista un nivel minim de accizare a acestui produs și condiții egale în comparație cu alte produse de tutun, existente pe piață. Acest nivel minim nu era stabilit până acum, ceea ce a permis comercializarea de cigarrillos la un preț mult mai mic, scrie deschide.md.

În același timp, autoritățile nu au intervenit cu modificări în calendarul accizelor. Astfel, conform planului stabilit pentru anii 2021-2023, cota accizelor pentru țigări și rezerve de tutun va crește cu 15%, anul viitor.

De menționat că, datorită unei politici fiscale echilibrate, statul a reușit să țină în frâu piața ilegală a produselor de tutun, care înregistrează o pondere de 2% în Republica Moldova.

Anul trecut, Ministerul Finanțelor a menționat că mărimea accizelor la produsele din tutun pentru anii 2021-2023 este determinată de următorii factori: maximizarea veniturilor bugetare, reducerea treptată a consumului, angajamentele din Acordul de Asociere RM – UE, cotele în țările vecine și riscurile asociate contrabandei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.