Politicul a oprit avioanele la sol ale companiei Fly One! Cebotari: Este o situație ce ține de relațiile a două state

Este o situație care nu vizează o anumită companie, dar este o situație cu componente politice, ce ține de relațiile a două state, a comentat Vladimir Cebotari interdicția de zbor aplicată de Turcia companiei Fly One din Armenia.

„Noi nu putem să comentăm aspectele politice”, a adăugat Cebotari. „Dar, cursele aeriene, deși cu unele mici ajustări, sunt și vor fi operate iar pasagerii vor beneficia de serviciile de transport din plin”, a precizat Vladimir Cebotari pentru newsmaker.md.

Ieri, Turcia și-a închis spațiul aerian pentru zborurile pentru Europa companiei aeriene armene Flyone Armenia fără avertisment. Acest lucru a fost raportat unui corespondent TASS de către șeful consiliului de administrație al transportatorului aerian Aram Ananyan.

„Din motive necunoscute nouă și fără niciun motiv aparent, autoritățile aviatice turce, fără o notificare prealabilă, au anulat permisiunea acordată anterior Flyone Armenia de a opera zboruri către Europa prin spațiul aerian turc. Compania aeriană și pasagerii noștri se confruntă incomodități, „, a spus Anayan.

BANI.MD a scris la începutul săptămânii că din cauza constrângerilor posibilelor riscuri de securitate în Republica Moldova Fly One a fost nevoită să-și relocalizeze avioanele în România și Armenia.

Fly One este o companie aeriană privată cu o flotă de 12 avioane. Este cea mai mare ca mărime companie avia din Republica Moldova. Fondată în anul 2015, compania are în prezent printre asociaţi pe Maria Cebotari (40%), soţia lui Vladimir Cebotari fost ministru al Justiției pe timpul guvernării democrate. Alte 40% le deține Tudor Carabadjac, iar câte 10% sunt deținute de Mariana Tăbuică, sora lui Cebotari și Mircea Maleca, fost șef la Autoritatea de Aeronautică Civilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fly One #zboruri #companie #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.