În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).
Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.
În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.
În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.
Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).
În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.
Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).
Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților
Republica Moldova se află printre țările cu cel mai mare consum de alcool din lume, potrivit datelor publicate de World Population Review. Cu un consum mediu de 14,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an, Moldova ocupă locul patru la nivel global, fiind depășită doar de România, Georgia și Letonia.
Clasamentul arată că România conduce topul mondial, cu un consum de 17,1 litri pe an per locuitor, urmată de Georgia cu 15,5 litri și Letonia cu 14,7 litri. Republica Moldova, cu 14,1 litri, se află imediat după acestea, înaintea Cehiei, care înregistrează 13,7 litri pe an.

Prin comparație, consumul de alcool în Rusia este estimat la 10,5 litri pe cap de locuitor, iar în Ucraina la doar 7,4 litri, nivel aproape la jumătate față de cel din Republica Moldova.
Datele World Population Review arată că Europa de Est și regiunea Mării Negre domină clasamentul global al consumului de alcool, cu mai multe state din zonă în topul primelor cinci.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Curentul se scumpește brusc. Facturile sar la tarifele din 2025
-
2Alocațiile, blocate doi ani consecutiv: moldovenii cu dublă cetățenie pierd 945 de lei românești per copil
-
3Datoria crește, populația scade. Peste 20.000 lei datorie pentru fiecare locuitor
-
4Vama, „vaca de muls” a bugetului. Fiecare al doilea leu vine de la frontieră
-
5UE majorează capacitatea de import a energiei electrice pentru Ucraina și Moldova la 2.450 MW