În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).
Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.
În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.
În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.
Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).
În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.
Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).
Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților
Serviciul Vamal anunță că, în urma controalelor ulterioare finalizate în perioada 19 ianuarie – 13 februarie 2026, au fost identificate obligații vamale suplimentare în valoare totală de 3,342 milioane de lei, sumă care urmează să fie încasată la bugetul de stat.
Potrivit instituției, verificările au scos la iveală mai multe tipuri de încălcări ale legislației vamale. Printre cele mai frecvente nereguli se numără beneficierea neîntemeiată de tratament tarifar preferențial sau favorabil, neincluderea tuturor elementelor constitutive în valoarea în vamă a mărfurilor, precum și nerespectarea destinației finale pentru bunurile importate cu facilități fiscale și vamale.
De asemenea, inspectorii au depistat cazuri de încadrare tarifară eronată a mărfurilor importate, situații în care a fost aplicat un cuantum redus al taxelor vamale.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Statul cere bani de la populație, din nou: începe o nouă rundă de obligațiuni cu dobânzi peste 7%
-
27–8% în plus pentru supraviețuire: Guvernul recalculează cheltuielile pentru persoanele cazate în instituțiile sociale
-
3Moldovenii, sufocați de facturile la gaz din ianuarie. ANRE dă vina pe frig și consum
-
4Ucraina ar putea furniza cărbune pentru Centrala de la Cuciurgan
-
5Cum funcționează rețeaua cu „bancnote de tip Monopoly” a lui Ilan Șor, cu care Rusia ocolește sancțiunile