În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).
Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.
În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.
În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.
Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).
În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.
Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).
Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților
Serviciul Fiscal de Stat anunță modificări în procedura de restituire a TVA pentru producătorii agricoli, după publicarea noilor prevederi în Monitorul Oficial.
Potrivit instituției, baza de calcul utilizată pentru determinarea sumei TVA ce urmează a fi restituită pentru perioada iulie 2023 – iunie 2026 a fost extinsă. În algoritmul de calcul a fost inclusă și componenta aferentă impozitului funciar pentru anul 2025.
De asemenea, au fost operate precizări privind stabilirea plafonului maxim al TVA ce poate fi restituit în cadrul etapei a doua a Programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli. Acesta va fi ajustat în funcție de valoarea sumelor de TVA acceptate spre restituire pentru perioada până la 31 decembrie 2024.
Solicitarea poate fi depusă după prezentarea declarației fiscale în care sunt reflectate: impozitul funciar pentru terenurile agricole, impozitul pe venit, contribuțiile obligatorii de asigurări sociale, primele de asigurare medicală obligatorie și precum și după depunerea declarației TVA pentru perioada de aplicare a Programului.
Beneficiari ai Programului sunt întreprinderile din sectorul agricol înregistrate ca plătitori de TVA și care raportează sume TVA spre deducere pentru perioada fiscală următoare.
Rambursarea este efectuată de Serviciul Fiscal de Stat împreună cu Trezoreria de Stat în termen de până la 25 de zile lucrătoare de la depunerea cererii.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Atac tehnic, discreditare publică și izolare! Istoria unei companii IT din Moldova, împinsă în afara pieței europene
-
2Lovitură în mafia drumurilor: peste 40 de percheziții într-un dosar de deturnare de fonduri naționale și externe
-
3Guvernul respinge planul deputaților de a elimina plafoanele la tranzacții în numerar
-
4Analiză// Restructurarea preventivă în politica de insolvență – de la reacție la prevenție
-
5Adio cumpărături mari cu bani în plic! Limita de 10 000 de euro va deveni obligatorie în toate țările UE