Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților

În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).

Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).

Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.

În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.

În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.

Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).

În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.

Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajare #femei #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, susține că blocajul înregistrat pe piața imobiliară nu este cauzat în principal de limitarea plăților în numerar la tranzacțiile imobiliare.

Potrivit deputatului, scăderea numărului de tranzacții imobiliare a început încă înainte de intrarea în vigoare a prevederilor care limitează plățile în numerar la 80 de mii de euro.

„Există insinuări că blocajul de pe piața imobiliară este legat de aceste limite de numerar. De fapt, declinul pieței în 2025, mă refer la declinul de tranzacții, a început înainte de intrarea în vigoare a legii. Deja până în aprilie era un declin de 30%”, a declarat Radu Marian.

Potrivit acestuia, una dintre explicațiile principale ține de nivelul ridicat al prețurilor, care i-a determinat pe mulți cumpărători să adopte o atitudine de așteptare.

„Motivele de bază, din discuțiile noastre cu experți, sunt că după prețurile exagerate oamenii sunt în expectativă și așteaptă să vadă care va fi evoluția pieței”, a explicat deputatul.

Radu Marian a recunoscut totuși că limitarea depunerilor în numerar poate crea dificultăți pentru unele persoane, însă a subliniat că acest factor nu este determinant pentru situația actuală de pe piață.

„Faptul că anumite persoane au probleme la depunerea în numerar, într-adevăr, contribuie, dar cu siguranță nu este factorul principal”, a spus el.

În acest context, autoritățile analizează mai multe măsuri menite să stimuleze oferta pe piața imobiliară și să crească transparența în sector.

„Analizăm alte măsuri și opțiuni pentru a încuraja oferta. Ne gândim la parteneriate cu dezvoltatorii pentru a accelera construcțiile în jurul Chișinăului și să venim cu mai multă transparență, cum ar fi un registru public al prețurilor. De asemenea, lucrăm la o nouă lege a agenților imobiliari”, a declarat Marian.

Potrivit parlamentarului, aceste inițiative ar putea contribui la o mai bună funcționare a pieței și la creșterea încrederii cumpărătorilor în tranzacțiile imobiliare.

Începând cu 1 aprilie 2025, în Republica Moldova, achiziția imobilelor în numerar (cash) între persoane fizice este limitată la un plafon maxim de 80.000 de euro sau echivalentul în lei la cursul Băncii Naționale. Suma care depășește această limită trebuie achitată prin transfer bancar.

#imobil #achizitii #bani