Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților

În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).

Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).

Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.

În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.

În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.

Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).

În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.

Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajare #femei #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 102 proiecte au fost depuse în cadrul ediției a III-a a Programului Național „Servicii de creșe publice – Părinți angajați, copii la creșe”, anunță Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Cererile de finanțare au fost recepționate prin Sistemul informațional pentru proiectele de dezvoltare regională și locală în perioada 15 ianuarie – 14 februarie 2026. Valoarea totală solicitată din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) depășește 298,2 milioane de lei.

Potrivit MIDR, în următoarele 45 de zile Comisia de evaluare va examina proiectele în baza criteriilor stabilite, inclusiv indicatori de buget, rezultate și impact. Proiectele selectate vor fi incluse în Documentul Unic de Program și vor deveni eligibile pentru finanțare din FNDRL.

Finanțarea maximă poate ajunge până la 10 milioane de lei pentru fiecare proiect, în funcție de amploarea intervenției, iar autoritățile publice locale pot contribui suplimentar cu până la 15%.

Pentru acest apel, bugetul de stat a alocat 135,5 milioane de lei, iar proiectele aprobate urmează să fie implementate până la sfârșitul anului 2026.

Lista proiectelor arată un interes ridicat din partea administrațiilor locale din întreaga țară. Printre inițiative se regăsesc: crearea de noi grupe de creșă la IET nr. 9 „Mărțișor” din Drochia,
dezvoltarea serviciilor de creșă prin două grupe noi și o sală multifuncțională la Ialoveni, extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale la grădinițe din municipiul.

Programul este implementat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, și are drept scop crearea de grupe noi de creșă, dotarea acestora și construcția de anexe pentru instituțiile de educație timpurie.