În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).
Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.
În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.
În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.
Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).
În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.
Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).
Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților
Statele membre UE au suficiente stocuri de petrol şi gaze, în pofida perturbării lanţurilor de aprovizionare în urma războiului din Orientul Mijlociu, a anunţat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
„Suntem mult mai puţin preocupaţi de securitatea aprovizionării decât suntem de preţurile ridicate la energie”, le-a spus jurnaliştilor Anna-Kaisa Itkonen, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Oficialul a adăugat că statele membre UE deţin stocuri de petrol sau echivalenţi care să acopere 90 de zile de consum şi că nu există semne ale unei situaţii de urgenţă.
Itkonen a confirmat că la reuniunea de luni a Grupului statelor puternic industrializate (G7) se va discuta scoaterea de petrol din rezervele de urgenţă.
Cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat luni dimineaţă la peste 119 dolari, cel mai ridicat nivel din iulie 2022, pe fondul temerilor investitorilor că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea perturba sever pieţele energetice şi afecta creşterea economiei mondiale.
Pentru mai multe știri urmărește-ne
pe TELEGRAM!
-
1Bilete la preț de lux! Compania fostului ministru al Justiției cere până la 4.557 de euro pentru un zbor Dubai–Chișinău
-
2Benzina a ajuns la 23,84 lei și riscă să sară de 25 lei dacă petrolul continuă să se scumpească
-
3Noi modele de pașapoarte și documente de călătorie vor fi lansate până la sfârșitul lui 2026
-
4Fermierii, în prag de colaps: scumpirea motorinei poate îngropa agricultura
-
5Portul Giurgiulești, dat în superficie până în 2075! Statul schimbă regulile jocului