În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).
Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.
În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.
În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.
Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).
În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.
Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).
Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților
Ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, în cooperare cu Serviciul Vamal și procurorii PCCOCS, au documentat activitatea unei grupări criminale organizate specializate în contrabandă cu țigarete, care utiliza ruta feroviară Chișinău–București pentru transportul ilegal al mărfurilor accizabile.
Potrivit anchetatorilor, mai multe persoane — unele încă neidentificate — printre care și angajați ai Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, ar fi folosit pozițiile lor de serviciu pentru a facilita scoaterea ilegală din țară a produselor din tutun. Rețeaua se ocupa de pregătirea și transferul clandestin al țigaretelor peste frontiera de stat, folosind trenurile internaționale de călători.
La 10 noiembrie, ofițerii INI, sprijiniți de mascații BPDS „Fulger”, au efectuat percheziții simultane la domiciliile membrilor grupării, în depoul de locomotive și vagoane din Chișinău, precum și în trenul de pe cursa Chișinău–București.
În depoul feroviar au fost găsite peste 120.000 de țigarete pregătite pentru contrabandă, ascunse în vederea transportării pe teritoriul României. Totodată, de la unul dintre figuranți au fost ridicate sume de 50.000 de lei și 4.755 de euro, suspectate a proveni din activitatea infracțională.
Oamenii legii continuă investigațiile pentru identificarea tuturor persoanelor implicate și pentru stabilirea întregului mecanism de operare al grupării.
Conform legislației, cei găsiți vinovați de contrabandă cu țigarete în cantități ce depășesc 120.000 de bucăți riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 4 la 10 ani.
-
1Moldova a intrat oficial în recesiune! Cea mai gravă cădere economică de după anii 90
-
2Firma ministrei Catlabuga, subvenții de 11 milioane în 8 ani! Profit triplat în 2024
-
3Un tânăr a făcut avere profitând de războiul din Ucraina. Cum a câştigat peste 250 de milioane de dolari
-
4Azamet, povestea unei afaceri moldovenești care a cucerit piața europeană de distribuție
-
5CFM în comă tehnică! Trenul Chișinău–Iași circulă doar 3 zile pe săptămână
