Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților

În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).

Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).

Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.

În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.

În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.

Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).

În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.

Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajare #femei #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.