În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).
Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.
În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.
În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.
Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).
În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.
Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).
Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților
În săptămâna care s-a încheiat, Bitcoin a înregistrat o scădere de aproximativ 8%, atingând un minim de 93 000 de dolari, iar în prezent se tranzacționează sub 96 000 de dolari, potrivit datelor CoinMarketCap și analiștilor platformei de investiții eToro.
Scăderea vine pe fondul încrederii tot mai scăzute a investitorilor în privința unei reduceri a ratelor dobânzilor la reuniunea Comitetului Federal pentru Piaţa Deschisă a Rezervei Federale americane (Fed) programată în decembrie. Alberto Musalem, președintele Băncii Rezervei Federale din St. Louis, a subliniat recent necesitatea de a „proceda cu prudență” în ceea ce privește reducerile suplimentare ale ratelor, menționând că inflația rămâne ridicată, conform unei conferințe la Universitatea din Evansville, Indiana.
Potrivit experților Bitfinex, recenta scădere accentuată a pieței provine și din lipsa de claritate cu privire la principalele condiții economice din SUA și la direcția politicii monetare.
Pe fondul scăderii Bitcoin, alte criptomonede majore au fost afectate și mai puternic: Ethereum (ETH) a pierdut 11–12%, Solana (SOL) aproximativ 14–15%, potrivit CoinDesk. Indicele Crypto Fear and Greed, care măsoară sentimentul investitorilor, a scăzut la nivelul de „frică extremă”, indicând un nivel record al aversiunii față de risc pe piața cripto, conform analizei realizate de Simon Peters, specialist eToro.
Un eveniment pozitiv a fost însă evoluția tokenului Starknet ($STRK), care a înregistrat o creștere de 50% după implementarea programului BTCFI, ce permite deținătorilor de Bitcoin să mizeze BTC și să câștige recompense fără a pierde custodia activelor.
Experții susțin că scăderea recentă a Bitcoin reprezintă o corecție necesară după luni de volatilitate și după eșecul de a menține pragul de 120 000 de dolari. Aceștia consideră că piața ar putea intra într-o „iarnă cripto”, o perioadă caracterizată de scăderi semnificative și ieșirea majorității investitorilor, conform ciclului de patru ani al Bitcoin și pieței cripto.
Pentru mai multe știri urmărește-ne
pe TELEGRAM!
-
1Firma ministrei Catlabuga, subvenții de 11 milioane în 8 ani! Profit triplat în 2024
-
2Statul datorează fermierilor 11 miliarde de lei! Gavrililță: E o problemă dureroasă
-
3Banii de la FMI nu au venit! Gavrilița: Ne-am finanțat mai ieftin din UE, iar costurile datoriei sunt mai mici
-
4Facturi de șoc în Europa! Țările unde curentul costă aproape dublu față de Republica Moldova
-
5Tun uriaș la CFM! 120.000 de țigări găsite în depoul condus anterior de actualul director CFM, Cotelinic