Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților

În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).

Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).

Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.

În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.

În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.

Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).

În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.

Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajare #femei #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rețelele electrice de distribuție gestionate de Premier Energy Distribution au înregistrat o creștere a consumului de energie electrică la începutul anului 2026, pe fondul temperaturilor scăzute și al utilizării sporite a sistemelor electrice de încălzire. Datele pentru luna ianuarie și primele 24 de zile din februarie arată o intensificare clară a cererii, inclusiv la nivelul vârfurilor de sarcină.

În ianuarie 2026, consumul total de energie electrică a ajuns la 365.246 MWh, în creștere cu aproximativ 17,6% față de ianuarie 2025 și cu aproape 15% comparativ cu ianuarie 2024. Totodată, au fost înregistrate cele mai ridicate valori ale consumului maxim din ultimii ani, 13.217 MWh consum maxim zilnic și 680 MWh consum maxim orar. Potrivit companiei, aceste cifre reflectă o solicitare intensă a rețelei, în special în intervalele de seară, când consumul casnic a crescut pe fondul încălzirii electrice.

Tendința ascendentă s-a menținut și în februarie. În primele 24 de zile ale lunii, consumul total a însumat 276.291 MWh, peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (257.826 MWh) și mult peste cel din februarie 2024 (227.561 MWh). În această perioadă, consumul maxim zilnic a atins 12.884 MWh, iar cel maxim orar 646 MWh.

Datele indică faptul că solicitarea rețelei rămâne ridicată, iar dacă ritmul actual se menține, februarie 2026 ar putea depăși nivelurile totale din anii precedenți. Premier Energy avertizează că majorarea simultană a consumului total și a vârfurilor de sarcină pune presiune suplimentară pe infrastructura de distribuție, făcând esențial echilibrul dintre cerere și capacitatea tehnică a rețelei pentru menținerea stabilității sistemului energetic.

Pe acest fundal, la 16 februarie, Premier Energy și FEE Nord au depus la ANRE solicitări de majorare a tarifelor la energia electrică. Premier Energy a cerut aprobarea unui tarif de 3,83 lei/kWh, cu 24 de bani (6,6%) peste nivelul actual, în timp ce FEE Nord solicită 4,32 lei/kWh, cu 32 de bani mai mult decât tariful în vigoare.

Solicitările urmează să fie examinate în una dintre ședințele viitoare ale ANRE. Dacă vor fi aprobate, noile tarife se vor reflecta în facturile consumatorilor.