Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților

În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).

Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).

Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.

În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.

În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.

Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).

În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.

Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajare #femei #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 5–6 martie, Ucraina ar putea introduce licențierea importurilor de struguri, vin și băuturi alcoolice tari din Republica Moldova. Măsura este pregătită de Guvernul Ucrainei ca răspuns la interdicția totală impusă de Chișinău asupra importului de carne de pasăre din Ucraina. Despre aceasta a anunțat viceministrul ucrainean al Economiei, Mediului și Agriculturii, Taras Vîsoțki, notează Radio Svoboda.

Potrivit oficialului, decizia de a introduce licențierea reprezintă o „reacție în oglindă” la măsura adoptată de Republica Moldova la sfârșitul lunii ianuarie, când autoritățile au interzis complet importul de carne de pasăre din Ucraina. Interdicția a fost motivată de depistarea unor urme de antibiotice într-un lot de furaje provenite din Ucraina.

Vîsoțki a declarat că autoritățile ucrainene au desfășurat ulterior o investigație complexă, conform standardelor europene. În urma verificărilor, cantitatea mică de produse care nu corespundea normelor a fost distrusă.

„Nu au mai fost identificate alte cazuri de antibiotice în furaje, nici la producătorul respectiv și nici în interiorul țării. De asemenea, nu a fost confirmată prezența reziduurilor de antibiotice în carnea de pasăre – nici de autoritățile noastre competente, nici de partea moldovenească”, a precizat oficialul.

Guvernul Ucrainei consideră decizia Chișinăului nejustificată și susține că aceasta are caracterul unei bariere comerciale netarifare.

„Având în vedere că Moldova a impus o restricție netarifară asupra celui mai important produs exportat de Ucraina pe piața sa, am decis să aplicăm o măsură în oglindă asupra principalului produs exportat de Moldova în Ucraina”, a explicat Vîsoțki.

Potrivit acestuia, interdicția privind exportul de carne de pasăre ucraineană către Republica Moldova este în vigoare de peste o lună, în pofida apelurilor Kievului la dialog. Ucraina a informat deja autoritățile moldovene despre intenția de a introduce licențierea pentru importurile de struguri, vin și băuturi spirtoase, însă până acum nu a primit un răspuns oficial.

Proiectul de hotărâre, publicat de guvernul ucrainean pe 2 martie, se află în prezent în proces de coordonare și ar putea fi aprobat la una dintre următoarele ședințe ale executivului. Dacă va fi adoptat, documentul va intra în vigoare imediat, iar licențierea ar urma să fie aplicată până la sfârșitul anului 2026.

„Ședințele guvernului au loc, de regulă, miercurea. Prin urmare, teoretic, măsura ar putea fi examinată chiar la următoarea ședință și ar putea intra în vigoare începând cu 5 sau 6 martie”, a spus Vîsoțki.

Totuși, oficialul a menționat că guvernul ucrainean este dispus să-și revizuiască decizia dacă dialogul cu Republica Moldova va fi reluat și dacă vor apărea evoluții pozitive în relațiile comerciale dintre cele două state.

Datele prezentate de partea ucraineană arată că, în 2025, exportul de carne de pasăre din Ucraina către Republica Moldova a fost de aproximativ 33 de milioane de dolari, în timp ce importurile ucrainene de produse vitivinicole din Moldova s-au ridicat la circa 40 de milioane de dolari.

„Din păcate, pierderile ar putea fi comparabile pentru ambele părți. Scopul nostru este ca, dimpotrivă, comerțul să se dezvolte și să nu existe restricții care să genereze astfel de pierderi”, a adăugat viceministrul.

Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) de la Chișinău a precizat pe 27 februarie că nu există, deocamdată, niciun embargo aplicat vinurilor moldovenești pe piața ucraineană. Instituția afirmă că discuțiile din ultimele zile reprezintă doar consultări tehnice între autorități.