În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).
Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.
În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.
În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.
Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).
În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.
Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).
Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților
Close up of chicken in field
Exporturile de carne de pasăre din Ucraina către Republica Moldova ar putea fi reluate în perioada următoare, după ce autoritățile sanitar-veterinare din cele două țări au convenit asupra unui mecanism comun de control și testare a produselor.
Potrivit acordului preliminar, exporturile vor putea fi reluate pentru întreprinderile care au dreptul de a exporta în Uniunea Europeană (dețin euro-număr) și care operează un ciclu complet de producție, inclusiv abatoare proprii.
Înainte de reluarea livrărilor, producătorii vor trebui să efectueze analize de laborator pentru 10 probe de ser de sânge, testate în laboratoare acreditate ale Uniunii Europene. Dacă rezultatele vor confirma respectarea standardelor de siguranță alimentară, exporturile de carne de pasăre congelată și refrigerată ar putea fi reluate pentru unitățile autorizate.
Autoritățile consideră că acest mecanism va constitui un semnal important privind stabilitatea și fiabilitatea sectorului agricol ucrainean, dar și o garanție suplimentară pentru siguranța produselor destinate pieței din Republica Moldova.
După reluarea exporturilor, condițiile și frecvența testelor suplimentare vor fi stabilite ulterior prin consultări între instituțiile competente ale celor două state.
Partea ucraineană a anunțat că a făcut deja pași concreți în acest sens, fiind selectate și expediate către laboratoare din UE probe reprezentative pentru testare, ceea ce arată disponibilitatea de a acționa rapid și transparent pentru redeschiderea pieței.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Donațiile și împrumuturile între persoane fizice până la 100 000 de euro nu vor mai avea nevoie de autorizarea BNM
-
2Scumpiri accelerate la pompă: Prețurile la carburanți au crescut cu până la 80 de bani într-o lună
-
3Gazul se scumpește cu 25% în Europa. Moldova tremură
-
4Războiul vinului mocnește! Autoritățile spun că exporturile nu sunt blocate
-
5Fără plăți cash timp de o lună: provocarea lui Andrian Gavriliță cu venituri consistente