Prăbușire a veniturilor Rusiei în ianuarie 2023: Gaură de 25 de miliarde de dolari în visteria lui Putin

După începerea invaziei lui Putin din Ucraina, Occidentul a instituit mai multe pachete de sancțiuni economice împotriva Moscovei pentru a diminua bugetul care să alimenteze mașina de război. Rusia se confruntă cu un deficit uriaș, încă din ianuarie 2023, o gaură de 25 de miliarde de dolari provenită din micșorarea veniturilor din petrol și gaze și creșterea cheltuielilor.

Sumele din exporturile de petrol și gaze naturale ale guvernului rus s-au prăbușit în ianuarie, contribuind la cel mai mare deficit bugetar pentru prima lună a anului cel puțin din 1998 și până acum, potrivit Bloomberg.

Veniturile fiscale din petrol și gaze au scăzut cu 46% în ianuarie față de anul trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 59% din cauza războiului din Ucraina. Combinația acestor factori a dat Rusiei un deficit public de 1.760 de miliarde de ruble (25 de miliarde de dolari), a anunțat luni Ministerul de Finanțe de la Moscova.

Scăderea veniturilor din petrol și gaze naturale vine ca urmare a sancțiunilor occidentale asupra exporturilor rusești, care includ acum o interdicție a Uniunii Europene asupra majorității importurilor maritime de țiței și combustibili rafinați, precum și plafonarea prețurilor în cadrul G7. Din cauza acestor măsuri, țițeiul Urals – principalul petrol de export al Rusiei – se tranzacționează cu reduceri semnificative față de prețurile de referință.

Veniturile fiscale ale Rusiei provenite din petrol și gaze se prăbușesc din cauza plafonării prețurilor și a interzicerii importurilor.

Președintele Vladimir Putin, a cărui agresiune militară împotriva Ucrainei a provocat sancțiunile internaționale, a cerut guvernului său să prezinte până la 1 martie un plan privind modul de evaluare a prețului petrolului rusesc pentru a compensa efectul negativ al sancțiunilor asupra veniturilor bugetare. În prezent, Ministerul de Finanțe impozitează producătorii de petrol pe baza unei evaluări lunare a prețului Urals de către Argus Media.

În ianuarie, cotația medie a petrolului Urals a fost de 49,48 dolari pe baril, cel mai mic nivel din decembrie 2020, potrivit Ministerului de Finanțe. Acest lucru se compară cu prețul mediu de referință Brent de 77,82 dolari pe baril luna trecută.

Un declin al exporturilor de gaze rusești a contribuit, de asemenea, la scăderea veniturilor din energie, după ce Gazprom de PJSC a redus cea mai mare parte a livrărilor sale către Europa, cândva cea mai mare piață a sa.

S-a înregistrat, de asemenea, și o scădere a veniturilor din sectorul non-energetic. Acestea au scăzut cu 28% în ianuarie, a declarat ministerul, acuzând în parte o schimbare a regulilor pentru taxa pe valoarea adăugată.

Scăderea veniturilor bugetare din petrol este de așteptat, dar scăderea cu 30% a taxelor legate de consumul intern este de rău augur”, a declarat Alex Isakov, economist la Bloomberg Economics. „Ne așteptăm ca veniturile din petrol să continue să fie subperformante pe tot parcursul anului, aducând deficitul la 1,5% din PIB peste proiecțiile guvernului”.

Într-o declarație separată, Ministerul de Finanțe de la Moscova a dezvăluit că a vândut 3,6 tone de aur, precum și 2,3 miliarde de yuani din fondul suveran de investiții în ianuarie pentru a contribui la acoperirea deficitului. Cea mai mare parte a rezervelor internaționale ale Rusiei a fost înghețată din cauza sancțiunilor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#visterie #venituri #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat reacția adjunctului procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, care s-a arătat deranjat de faptul că dosarul mitei de 40.000 de dolari, în care este vizat șeful Biroului Vamal „Centru”, nu a fost instrumentat de instituția pe care o reprezintă, ci de Procuratura municipiului Bălți, în colaborare cu Centrul Național Anticorupție (CNA), scrie RUPOR.MD.

Într-o reacție, Grosu a afirmat că publicul nu este interesat de rivalitățile din sistem, ci de rezultate concrete: „Asta ține de competența organelor de drept care trebuie să combată corupția în această țară. Iar geloziile — cine ar fi trebuit să se ocupe de dosar — ne interesează cel mai puțin. Ne interesează ca pisica să prindă șoarecii. Fiecare înțelege asta în felul său”, a spus președintele legislativului.

Declarațiile vin în urma declrațiilor lui Iachimovschi într-o emisiune la Rlive TV, unde a dezvăluit că a aflat despre reținerea șefului de la Vamă din comunicatele CNA și nu din canale oficiale. El a sugerat că, potrivit competențelor, cazul ar fi trebuit să fie preluat de Procuratura Anticorupție.

Amintim că dosarul vizează un caz grav de corupere pasivă în circumstanțe agravante, cu o mită de 40.000 de dolari pentru facilitarea importurilor ilegale. Investigațiile continuă, iar cazul a declanșat un val de rețineri, inclusiv a șefului Biroului Vamal Centru, unui broker vamal și ulterior, a șefului Postului Vamal Intern Căușeni.