Prăbușire a veniturilor Rusiei în ianuarie 2023: Gaură de 25 de miliarde de dolari în visteria lui Putin

După începerea invaziei lui Putin din Ucraina, Occidentul a instituit mai multe pachete de sancțiuni economice împotriva Moscovei pentru a diminua bugetul care să alimenteze mașina de război. Rusia se confruntă cu un deficit uriaș, încă din ianuarie 2023, o gaură de 25 de miliarde de dolari provenită din micșorarea veniturilor din petrol și gaze și creșterea cheltuielilor.

Sumele din exporturile de petrol și gaze naturale ale guvernului rus s-au prăbușit în ianuarie, contribuind la cel mai mare deficit bugetar pentru prima lună a anului cel puțin din 1998 și până acum, potrivit Bloomberg.

Veniturile fiscale din petrol și gaze au scăzut cu 46% în ianuarie față de anul trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 59% din cauza războiului din Ucraina. Combinația acestor factori a dat Rusiei un deficit public de 1.760 de miliarde de ruble (25 de miliarde de dolari), a anunțat luni Ministerul de Finanțe de la Moscova.

Scăderea veniturilor din petrol și gaze naturale vine ca urmare a sancțiunilor occidentale asupra exporturilor rusești, care includ acum o interdicție a Uniunii Europene asupra majorității importurilor maritime de țiței și combustibili rafinați, precum și plafonarea prețurilor în cadrul G7. Din cauza acestor măsuri, țițeiul Urals – principalul petrol de export al Rusiei – se tranzacționează cu reduceri semnificative față de prețurile de referință.

Veniturile fiscale ale Rusiei provenite din petrol și gaze se prăbușesc din cauza plafonării prețurilor și a interzicerii importurilor.

Președintele Vladimir Putin, a cărui agresiune militară împotriva Ucrainei a provocat sancțiunile internaționale, a cerut guvernului său să prezinte până la 1 martie un plan privind modul de evaluare a prețului petrolului rusesc pentru a compensa efectul negativ al sancțiunilor asupra veniturilor bugetare. În prezent, Ministerul de Finanțe impozitează producătorii de petrol pe baza unei evaluări lunare a prețului Urals de către Argus Media.

În ianuarie, cotația medie a petrolului Urals a fost de 49,48 dolari pe baril, cel mai mic nivel din decembrie 2020, potrivit Ministerului de Finanțe. Acest lucru se compară cu prețul mediu de referință Brent de 77,82 dolari pe baril luna trecută.

Un declin al exporturilor de gaze rusești a contribuit, de asemenea, la scăderea veniturilor din energie, după ce Gazprom de PJSC a redus cea mai mare parte a livrărilor sale către Europa, cândva cea mai mare piață a sa.

S-a înregistrat, de asemenea, și o scădere a veniturilor din sectorul non-energetic. Acestea au scăzut cu 28% în ianuarie, a declarat ministerul, acuzând în parte o schimbare a regulilor pentru taxa pe valoarea adăugată.

Scăderea veniturilor bugetare din petrol este de așteptat, dar scăderea cu 30% a taxelor legate de consumul intern este de rău augur”, a declarat Alex Isakov, economist la Bloomberg Economics. „Ne așteptăm ca veniturile din petrol să continue să fie subperformante pe tot parcursul anului, aducând deficitul la 1,5% din PIB peste proiecțiile guvernului”.

Într-o declarație separată, Ministerul de Finanțe de la Moscova a dezvăluit că a vândut 3,6 tone de aur, precum și 2,3 miliarde de yuani din fondul suveran de investiții în ianuarie pentru a contribui la acoperirea deficitului. Cea mai mare parte a rezervelor internaționale ale Rusiei a fost înghețată din cauza sancțiunilor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#visterie #venituri #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.