Premieră pentru Republica Moldova. Trei primării din țară vor emite obligațiuni municipale. Ce înseamnă

Trei primării din Republica Moldova, selectate în bază de concurs, beneficiază de suport în procesul de emisiune a obligațiunilor municipale, transmite IPN.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul proiectului: „Obligațiunile guvernamentale locale – ca măsură de sporire a autonomiei locale”, implementat cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău va oferi suport pentru Primăria municipiului Chișinău, Primăria orașului Sângera și Primăria municipiului Ceadâr-Lunga pentru a emite obligațiuni municipale.

Directorul executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor, spune că este vorba de un instrument nou pentru Republica Moldova, nu și pentru alte țări din regiune.

„Este un instrument, care oferă o posibilitate în plus autorităților publice locale să mobilizeze resurse financiare pentru investiții capitalei. Și iată că în cadrul acestui practic ne propunem să susținem la modul practic trei primării, care au fost selectate în baza unui concurs și competitiv, să emită aceste obligațiuni municipale. Noi le oferim suport la toate etapele de emisie”, a declarat Adrian Lupușor.

Până în prezent, cele trei primării beneficiare au înaintat proiectele investiționale ce urmează a fi finanțate din resursele obținute în urma emisiunii de obligațiuni, iar două dintre ele, Primăria Sângera și Primăria Ceadâr-Lunga, au selectat deja intermediarul financiar și contractarea acestuia. În cazul celor două primării, intermediarul va fi banca comercială „Victoriabank” SA. Între timp, Primăria Chișinău, desfășoară concursul de selectare a intermediarului financiar.

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, a menționat că acest instrument de finanțare pentru dezvoltarea autorităților publice locale se încadrează în contextul reformei administrației publice privind consolidarea autonomiei locale, capacităților autorităților publice locale și descentralizare.

„În opinia noastră, noi trebuie să adoptăm un principiu de diversificare și de flexibilitate, pentru a acorda autorităților locale, indiferent de mărime lor, cât mai multe oportunități să aplice diverse instrumente pentru dezvoltare, a notat Viorel Furdui.

Potrivit lui Valeriu Popa, primarul orașului Sângera, localitatea planifică o emisiune de cinci milioane de lei. Cu acești bani se va finanța construcția unui apeduct înntr-o zonă în care gospodăriile nu au acces la apă. De asemenea, este planificată emisiunea și a altor obligațiuni pentru alte proiecte. Edilul a mai spus că dorința este de a implica mai multe persoane fizice din localitate ca să cumpere obligațiuni. Astfel să simtă că aportul lor poate fi făcut inclusiv prin finanțarea proiectului, iar peste câțiva ani, își va putea recupera investiția, având și proiectul realizat.

Primarul municipiului Ceadâr-Lunga, Anatolii Topal, spune că în cazul lor va fi finanțat un proiect care prevede reabilitarea mai multor segmente de drum local, dar și dezvoltarea infrastructurii pentru a deveni cât mai atractivi pentru mediul investițional.

În Republica Moldova legislația prevede posibilitatea emisiunii de obligațiuni municipale de către autoritățile publice locale de toate nivelurile, însă, până în prezent nicio astfel de entitate nu a făcut un asemenea pas. Potrivit experților, Primăriile nu emit obligațiuni din cauze de ordin legislativ, investițional sau chiar de infrastructură financiară. Pe de o parte, interacțiunea cu piața de capital necesită competențe financiare și de prognozare economică deosebite din partea autorităților publice locale. Pe de altă parte, cadrul legislativ actual nu pare a fi favorabil atât emisiunii, cât și investirii în obligațiuni municipale

#Primarii #obligatiuni municipale #proiecte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.