Premieră pentru Republica Moldova. Trei primării din țară vor emite obligațiuni municipale. Ce înseamnă

Trei primării din Republica Moldova, selectate în bază de concurs, beneficiază de suport în procesul de emisiune a obligațiunilor municipale, transmite IPN.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul proiectului: „Obligațiunile guvernamentale locale – ca măsură de sporire a autonomiei locale”, implementat cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău va oferi suport pentru Primăria municipiului Chișinău, Primăria orașului Sângera și Primăria municipiului Ceadâr-Lunga pentru a emite obligațiuni municipale.

Directorul executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor, spune că este vorba de un instrument nou pentru Republica Moldova, nu și pentru alte țări din regiune.

„Este un instrument, care oferă o posibilitate în plus autorităților publice locale să mobilizeze resurse financiare pentru investiții capitalei. Și iată că în cadrul acestui practic ne propunem să susținem la modul practic trei primării, care au fost selectate în baza unui concurs și competitiv, să emită aceste obligațiuni municipale. Noi le oferim suport la toate etapele de emisie”, a declarat Adrian Lupușor.

Până în prezent, cele trei primării beneficiare au înaintat proiectele investiționale ce urmează a fi finanțate din resursele obținute în urma emisiunii de obligațiuni, iar două dintre ele, Primăria Sângera și Primăria Ceadâr-Lunga, au selectat deja intermediarul financiar și contractarea acestuia. În cazul celor două primării, intermediarul va fi banca comercială „Victoriabank” SA. Între timp, Primăria Chișinău, desfășoară concursul de selectare a intermediarului financiar.

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, a menționat că acest instrument de finanțare pentru dezvoltarea autorităților publice locale se încadrează în contextul reformei administrației publice privind consolidarea autonomiei locale, capacităților autorităților publice locale și descentralizare.

„În opinia noastră, noi trebuie să adoptăm un principiu de diversificare și de flexibilitate, pentru a acorda autorităților locale, indiferent de mărime lor, cât mai multe oportunități să aplice diverse instrumente pentru dezvoltare, a notat Viorel Furdui.

Potrivit lui Valeriu Popa, primarul orașului Sângera, localitatea planifică o emisiune de cinci milioane de lei. Cu acești bani se va finanța construcția unui apeduct înntr-o zonă în care gospodăriile nu au acces la apă. De asemenea, este planificată emisiunea și a altor obligațiuni pentru alte proiecte. Edilul a mai spus că dorința este de a implica mai multe persoane fizice din localitate ca să cumpere obligațiuni. Astfel să simtă că aportul lor poate fi făcut inclusiv prin finanțarea proiectului, iar peste câțiva ani, își va putea recupera investiția, având și proiectul realizat.

Primarul municipiului Ceadâr-Lunga, Anatolii Topal, spune că în cazul lor va fi finanțat un proiect care prevede reabilitarea mai multor segmente de drum local, dar și dezvoltarea infrastructurii pentru a deveni cât mai atractivi pentru mediul investițional.

În Republica Moldova legislația prevede posibilitatea emisiunii de obligațiuni municipale de către autoritățile publice locale de toate nivelurile, însă, până în prezent nicio astfel de entitate nu a făcut un asemenea pas. Potrivit experților, Primăriile nu emit obligațiuni din cauze de ordin legislativ, investițional sau chiar de infrastructură financiară. Pe de o parte, interacțiunea cu piața de capital necesită competențe financiare și de prognozare economică deosebite din partea autorităților publice locale. Pe de altă parte, cadrul legislativ actual nu pare a fi favorabil atât emisiunii, cât și investirii în obligațiuni municipale

#Primarii #obligatiuni municipale #proiecte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.