Premieră pentru Republica Moldova. Trei primării din țară vor emite obligațiuni municipale. Ce înseamnă

Trei primării din Republica Moldova, selectate în bază de concurs, beneficiază de suport în procesul de emisiune a obligațiunilor municipale, transmite IPN.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul proiectului: „Obligațiunile guvernamentale locale – ca măsură de sporire a autonomiei locale”, implementat cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău va oferi suport pentru Primăria municipiului Chișinău, Primăria orașului Sângera și Primăria municipiului Ceadâr-Lunga pentru a emite obligațiuni municipale.

Directorul executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor, spune că este vorba de un instrument nou pentru Republica Moldova, nu și pentru alte țări din regiune.

„Este un instrument, care oferă o posibilitate în plus autorităților publice locale să mobilizeze resurse financiare pentru investiții capitalei. Și iată că în cadrul acestui practic ne propunem să susținem la modul practic trei primării, care au fost selectate în baza unui concurs și competitiv, să emită aceste obligațiuni municipale. Noi le oferim suport la toate etapele de emisie”, a declarat Adrian Lupușor.

Până în prezent, cele trei primării beneficiare au înaintat proiectele investiționale ce urmează a fi finanțate din resursele obținute în urma emisiunii de obligațiuni, iar două dintre ele, Primăria Sângera și Primăria Ceadâr-Lunga, au selectat deja intermediarul financiar și contractarea acestuia. În cazul celor două primării, intermediarul va fi banca comercială „Victoriabank” SA. Între timp, Primăria Chișinău, desfășoară concursul de selectare a intermediarului financiar.

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, a menționat că acest instrument de finanțare pentru dezvoltarea autorităților publice locale se încadrează în contextul reformei administrației publice privind consolidarea autonomiei locale, capacităților autorităților publice locale și descentralizare.

„În opinia noastră, noi trebuie să adoptăm un principiu de diversificare și de flexibilitate, pentru a acorda autorităților locale, indiferent de mărime lor, cât mai multe oportunități să aplice diverse instrumente pentru dezvoltare, a notat Viorel Furdui.

Potrivit lui Valeriu Popa, primarul orașului Sângera, localitatea planifică o emisiune de cinci milioane de lei. Cu acești bani se va finanța construcția unui apeduct înntr-o zonă în care gospodăriile nu au acces la apă. De asemenea, este planificată emisiunea și a altor obligațiuni pentru alte proiecte. Edilul a mai spus că dorința este de a implica mai multe persoane fizice din localitate ca să cumpere obligațiuni. Astfel să simtă că aportul lor poate fi făcut inclusiv prin finanțarea proiectului, iar peste câțiva ani, își va putea recupera investiția, având și proiectul realizat.

Primarul municipiului Ceadâr-Lunga, Anatolii Topal, spune că în cazul lor va fi finanțat un proiect care prevede reabilitarea mai multor segmente de drum local, dar și dezvoltarea infrastructurii pentru a deveni cât mai atractivi pentru mediul investițional.

În Republica Moldova legislația prevede posibilitatea emisiunii de obligațiuni municipale de către autoritățile publice locale de toate nivelurile, însă, până în prezent nicio astfel de entitate nu a făcut un asemenea pas. Potrivit experților, Primăriile nu emit obligațiuni din cauze de ordin legislativ, investițional sau chiar de infrastructură financiară. Pe de o parte, interacțiunea cu piața de capital necesită competențe financiare și de prognozare economică deosebite din partea autorităților publice locale. Pe de altă parte, cadrul legislativ actual nu pare a fi favorabil atât emisiunii, cât și investirii în obligațiuni municipale

#Primarii #obligatiuni municipale #proiecte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.