Premierului Recean îi merge bine! Aripioarele i-au ridicat afacerea în slăvi

Operatorul în sistem de franciză Sphera Franchise Group (SFG), care administrează lanţurile de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, precum şi restaurantele KFC din Republica Moldova şi Italia, a înregistrat în primele trei luni ale lui 2023 un profit net de 7,3 milioane lei românești echivalentul a 1,7 milioane de euro, faţă de o pierdere netă de 10,9 milioane lei în T1/2022, în timp ce EBITDA a crescut de peste şase ori, la 23,5 milioane lei.

Grupul a raportat vânzări consolidate de 335,1 milioane lei românești (67 milioane de euro), o creştere de 20,3% faţă de perioada similară a anului trecut, conform raportului financiar al Sphera.

„În pofida ciclicităţii businessului şi a contextului economic provocator, cu inflaţie ridicată, am început 2023 în forţă, continuând trendul de creştere a anului trecut“, spune Călin Ionescu, CEO, Sphera Franchise Group.

Sphera Franchise Group, listată la Bursa de Valori București (BVB), deține 80% din capitalul US Food Network din Republica Moldova, filială înființată în 2008, ceilalți asociați fiind Dorin Recean și Cătălin Giosan, șeful ProTV Chișinău, cu câte 10%.

Declarația de avere a lui Dorin Recean menționează dividende de peste 35.000 euro încasate în 2021 de la US Food Network SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #KFC #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.