Preşedintele Turciei se implică în problema momentului: Erdogan acuză SUA şi UE de amplificarea crizei din Ucraina

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat vineri Statele Unite şi Uniunea Europeană de amplificarea tensiunilor în criza dintre Ucraina şi Rusia, notând că fostul cancelar german Angela Merkel ar fi găsit până acum o soluţie, astfel că se observă lipsa unui lider european.

“Eu o spun deschis: din nefericire, occidentalii nu au furnizat până acum niciun aport în rezolvarea conflictului. Nu au făcut decât să agraveze lucrurile”, a declarat Recep Tayyip Erdogan într-un interviu acordat postului CNN Türk imediat după încheierea vizitei în Ucraina.

Preşedintele american “Joe Biden a fost incapabil până în prezent să aibă o abordare pozitivă în acest proces”, a subliniat liderul de la Ankara.

“Fostul cancelar german Angela Merkel ar fi putut avea soluţia. Dar, în lipsa ei, nu mai există niciun lider pentru moment. Inutil să mai vorbesc de alţii”, a acuzat Recep Tayyip Erdogan, citat de cotidianul Le Figaro.

Preşedintele Turciei a reafirmat disponibilitatea de a organiza negocieri între Moscova şi Kiev şi a insistat pentru “protejarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a Crimeei”. Recep Erdogan afirmă că a primit un răspuns favorabil din partea preşedintelui rus, Vladimir Putin, pentru o vizită în Turcia. “Putin şi-a dat acordul pentru o vizită în Turcia, după revenirea din China. Trebuie să fixăm o dată. Vrem să organizăm o întâlnire între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenki la cel mai înalt nivel”, a subliniat Erdogan.

#Erdogan #criză #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.