Prețul barilului de petrol OPEC a depășit 100 de dolari. Se întâmplă pentru prima dată din 2014

Barilul de ţiţei al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a fost cotat joi la 101,22 dolari, cel mai ridicat nivel începând din august 2014, în contextul majorării generalizate a preţului acestei materii prime, determinată de invazia rusă în Ucraina, relatează agenţia EFE.

Preţul petrolului este în creştere de câteva săptămâni, ca urmare a tensiunilor şi ameninţărilor privind invazia rusă, şi, de asemenea, şi alte tipuri de petrol de referinţă internaţională, precum cel european Brent şi american Texas, au atins joi valori nemaiîntânite în ultimii opt ani, scrie Agerpres.

OPEC şi alţi producători de petrol aliaţi, printre care şi Rusia, au decis pe 2 februarie să menţină calendarul privind majorarea progresivă a producţiei cu 400.000 de barili pe lună, în pofida faptului că tensiunile din Ucraina ridicau încă de atunci preţurile şi o serie de ţări consumatoare au cerut să „dea drumul mai mult la robinet”.

Atacul Rusiei asupra Ucrainei ar putea să afecteze furnizarea de petrol, deja influenţată negativ de capacitatea limitată de a creşte oferta OPEC şi a aliaţilor săi şi de creşterea cererii după faza mai dură a pandemiei.

#OPEC #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarii din întreaga lume intră în 2026 cu temeri legate de comerțul global, geopolitică și politicile publice, arată datele UBS Billionaire Survey 2025, sintetizate într-o analiză publicată de Visual Capitalist și Voronoi. Infograficul evidențiază factorii considerați cel mai probabil să afecteze negativ mediul piețelor globale în următoarele 12 luni.

Tarifele comerciale sunt principala îngrijorare, menționate de 66% dintre respondenți, semn al tensiunilor comerciale persistente și al riscului de fragmentare a comerțului global. Pe locul doi se situează conflictele geopolitice majore (63%), miliardarii invocând riscuri asociate războaielor, instabilității regionale și rivalităților dintre marile puteri.

Incertitudinea politică ocupă poziția a treia, cu 59%, reflectând temerile legate de schimbări bruște de politici economice, reglementări sau orientări fiscale. De asemenea, inflația ridicată rămâne o preocupare importantă pentru 44% dintre miliardari, indicând că stabilitatea prețurilor nu este încă percepută ca fiind garantată după anii de inflație accentuată.

Alte riscuri menționate includ criza datoriilor – 34%, taxe mai mari – 28%, recesiunea globală – 27%, dobânzi mai ridicate – 19%, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare – 19% și criza piețelor financiare – 16%.

Surprinzător, disrupțiile tehnologice (15%) și schimbările climatice (14%) se află mai jos în clasament, sugerând că sunt percepute mai degrabă ca riscuri pe termen lung sau mai ușor de gestionat decât șocurile politice și economice imediate.

Percepția riscurilor diferă în funcție de regiune. În Asia-Pacific, 75% dintre miliardari indică tarifele drept principala amenințare, reflectând dependența ridicată de exporturi și lanțuri globale de producție. În Americi, 70% dintre respondenți se declară cel mai îngrijorați de inflație sau de conflicte geopolitice.

Sondajul UBS a fost realizat în 2025 pe un eșantion de 87 de miliardari din Europa, Singapore, Hong Kong SAR și SUA, oferind o radiografie relevantă a riscurilor percepute de elita financiară globală la intrarea în 2026.