Preţul certificatelor de poluare pe piaţa UE au atins un nivel record de 100 de euro pe tonă

Preţul certificatelor de poluare pe piaţa UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) a atins pentru prima dată pragul de 100 de euro pe tonă, un punct de cotitură care reflectă majorarea costurilor pe care uzinele şi centralele electrice trebuie să le plătească atunci când poluează, transmite Reuters.

Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) limitează emisiile de gaze cu efect de seră pentru un număr de aproximativ 12.000 de uzine, fabrici şi companii aeriene, obligându-le să cedeze un certificat de poluare pentru fiecare tonă de CO2 emisă anual până la finele lunii aprilie a anului următor.

Contractul de referinţă EU Allowance (EUA) a atins marţi un nivel record de 100,70 de euro pe tonă şi în jurul orei 10:45 GMT se tranzacţiona pentru 100,07 euro pe tonă.

Aproximativ 45% din producţia de gaze cu efect de seră a Uniunii Europene este reglementată de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), principala politică a blocului comunitar în domeniul combaterii încălzirii globale.

Uniunea Europeană vrea să extindă sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), în ideea de a reduce emisiile poluante cu cel puţin 55% până în 2030 şi de a ajunge la neutralitate climatică până în 2050. Reformarea ETS include o eliminare graduală a certificatelor gratuite de poluare şi includerea emisiilor din activităţi precum shipping sau încălzirea clădirilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CERTIFICATE #poluare #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, a fost executat silit de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), potrivit surselor G4Media și Economedia din instituție. Una dintre casele acestuia urmează să fie scoasă la licitație, în timp ce statul român pregătește și o acțiune în instanță pentru recuperarea sumelor obținute din închirierea imobilului.

Conform comunicatului ANAF din 3 octombrie, instituția a preluat imobilul vizat și a schimbat yala acestuia, după ce Klaus Iohannis ar fi refuzat să participe la predarea spațiului. Este vorba de spațiul comercial situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, pentru care ANAF i-a cerut fostului președinte, încă din august, să restituie suma de 4,7 milioane lei, bani obținuți din chirii.

Imobilul de pe Bălcescu 29 a aparținut familiei prezidențiale între 1999 și 2016, aducând venituri de peste 260.000 de euro din închirierea către Raiffeisen Bank. Potrivit investigațiilor Rise Project și Centrului de Investigații Media, familia Iohannis a achiziționat imobilul printr-o succesiune contestată, iar în 2015 Curtea de Apel Brașov a stabilit că deținerea era nelegală.

În aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei Iohannis a fost radiat din cartea funciară, iar ulterior au urmat procese între statul român și foștii proprietari privind dreptul de proprietate asupra imobilului.

Cazul are la bază o istorie complicată a moștenirii, pornind de la imobilele familiei Ghenea-Baștea naționalizate în perioada comunistă. În 1999, un presupus moștenitor, Ioan Baștea, a obținut prin instanță revocarea naționalizării, moment din care, printr-o serie de tranzacții, soții Klaus și Carmen Iohannis au ajuns coproprietari ai imobilului.

Astfel, casa din centrul Sibiului, devenită sursă de venituri consistente, este acum obiectul unei executări silite, iar fostul președinte riscă și procese suplimentare pentru recuperarea banilor în favoarea statului.