Prețul gazelor, în pericol: Oprirea tranzitului rusesc prin Ucraina amenință stabilitatea pieței

Viitorul tranzitului gazelor naturale ruseşti prin Ucraina rămâne una din principalele incertitudini pentru preţul gazelor în Europa, deşi continentul se îndreaptă spre iarnă cu depozitele de gaze pline, a declarat luni directorul general de la TotalEnergies, Patrick Pouyanne, pentru Reuters.

Un acord de tranzit, privind livrarea de gaze ruseşti în Europa via Ucraina, care anul trecut a permis livrare unei cantităţi de 15 miliarde metri cubi din consumul total de gaze al UE, de 295 miliarde metri cubi, urmează să expire la finele anului. Ucraina a anunţat că nu va prelungi acest acord. În plus, există unele îngrijorări că livrările de gaze ruseşti ar putea să fie oprite prematur, în contextul luptelor din regiunea Kursk din Rusia, unde este amplasat şi punctul Sudzha în care gazele ruseşti intră în Ucraina.

„Unul din factorii principali priveşte acest tranzit pentru Ucraina, pentru că chiar dacă depozitele sunt pline, nu sunt sigur că suntem pe deplin acoperiţi dacă acest tranzit va fi întrerupt”, a spus Patrick Pouyanne într-un interviu pentru Reuters, cu ocazia unei conferinţe pe energie organizată în Norvegia.

Gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa era ultima dată la 91,2%, fiind atinsă cu două luni mai devreme ţinta fixată pentru data de 1 noiembrie, arată datele furnizate de Gas Infrastructure Europe.

Piaţa de gaze din Europa va continua să fie expusă la volatilitate deoarece nu există prea multă nouă ofertă care să fie adăugată, a mai spus Pouyanne, menţionând în special întârzierile apărute la o serie de noi proiecte de gaze naturale lichefiate, precum Golden Pass din SUA.

„Deci suntem, în continuare, într-o fază în care nu avem o marjă prea mare cu privire la furnizarea de energie”, a adăugat Pouyanne. Această situaţie este posibil să persiste până în 2027, a mai spus directorul general de la TotalEnergies.

La hub-ul de gaze de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru Europa, contractul cu livrate în luna următoare era tranzacţionat luni la 37,03 euro pentru un Megawatt oră (MWh). La începutul lunii, acest preţ de referinţă a trecut de 40 de euro pentru un Megawatt oră, cel mai ridicat nivel de după luna decembrie 2023, pe fondul îngrijorărilor că tranzitul gazelor ruseşti ar putea fi oprit din cauza luptelor din Kursk

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Europa #pret #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.