Prețul gazului a luat-o razna. Se tranzacționează cu 3000 USD pentru mia de metri cubi

Prețul gazului se tranzacționa la 3000 USD pentru mia de metri cubi la bursa londoneză ICE în dimineața zilei de 7 martie.

La hub-ul TTF prețul metanului cu livrarea pentru luna aprilie se cifra la 2366,8 USD pentru mia de metri cubi. Cotațiile au crescut cu 600 USD în doar o oră. Astfel, prețul maxim a constituit 3009,3 USD pentru mia de metri cubi, cu 38,7% mai mare față de cotația de vineri 3 martie când metanul a costat 2170,2 USD.

Prețul ridicat la gazele naturale va avea impact și pentru Republica Moldova, în condițiile în care pe perioada de iarnă 30% din cost este prețul spot, iar 70% prețul petrolului. Or, în prezent asistăm și scumpirea aurului negru care a ajuns la 140 USD pentru un baril.

La 1 martie, Molodvagaz a anunțat că prețul de achiziție calculat preventiv al gazelor naturale, furnizate de SAP „Gazprom” către SA „Moldovagaz”, va constitui, în luna martie 2022, 547,26 dolari SUA pentru mia de metri cubi cu 16 dolari mai puțin față de prețul din februarie.

În data de 28 ianuarie, ANRE a aprobat tarifele la gazele naturale livrate populației. Reglementatorul a majorat tarifele cu 37%, la 15,18 lei metrul cub pentru populație.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#gaz #pret #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.