Preţul îngrăşămintelor continuă să crească în Europa. Producția agricolă s-ar putea diminua, iar alimentele - scumpi

Fermierii se tem că nu vor avea suficiente îngrăşăminte necesare în agricultură, în contextul în care preţul acestora, în Europa, urmează să crească şi mai mult, potrivit Bloomberg.

Conform sursei citate, un indicator de referinţă în Europa Occidentală pentru preţul amoniacului, din care se produce îngrăşământul pe bază de azot, a urcat până la 910 de dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani.

Europa a fost lovită de criza gazelor naturale, care a forţat mai multe fabrici producătoare de îngrăşăminte pe bază de azot să limiteze sau să oprească producţia, inclusiv firme precum Yara International ASA din Norvegia şi cel mai important producător european de chimicale, grupul german BASF SE. Gazele naturale reprezintă 80% din costul producţiei de îngrăşăminte, iar în prezent preţurile sunt de patru şi chiar cinci ori mai mari decât nivelul norma.”, explică reprezentanţii grupului Fertilizers Europe, scrie Agerpres.

Potrivit informațiilor, fermierii europeni sunt deja îngrijoraţi că nu vor avea suficiente îngrăşăminte la primăvară. Conform acestora, orice deficit în aprovizionarea cu îngrăşăminte riscă să limiteze cantitatea şi calitatea producţiei agricole în Uniunea Europeană, cel mai mare exportator mondial de grâu şi un important furnizor de orz. De asemenea, orice diminuare a producţiei agricole ar putea genera îngrijorări cu privire la creşterea preţurilor la alimente. În America de Nord, preţul de referinţă la îngrăşăminte a crescut vineri cu 0,4% până la 1.017,87 dolari pentru o tonă scurtă (907,185 kg), în apropiere de nivelul record atins la începutul acestei luni.

Fermierii americani au început deja să reducă utilizarea de îngrăşăminte, iar retailerii cumpără acum numai ce au nevoie în viitorul apropiat, spune Alexis Maxwell, analist la Green Markets. Potrivit acestuia, goana pentru cumpărarea de îngrăşăminte pentru primăvara nu va începe până în februarie.

„Aşa că, pentru moment, aşteptăm şi vedem. Preţurile din restul lumii vor scădea până la nivelul din SUA sau preţurile din SUA vor creşte pentru a ajunge la cele din restul lumii?”, a spus Alexis Maxwell.

#ingrasaminte #productie agricola #fermieri #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”