Preţul îngrăşămintelor continuă să crească în Europa. Producția agricolă s-ar putea diminua, iar alimentele - scumpi

Fermierii se tem că nu vor avea suficiente îngrăşăminte necesare în agricultură, în contextul în care preţul acestora, în Europa, urmează să crească şi mai mult, potrivit Bloomberg.

Conform sursei citate, un indicator de referinţă în Europa Occidentală pentru preţul amoniacului, din care se produce îngrăşământul pe bază de azot, a urcat până la 910 de dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani.

Europa a fost lovită de criza gazelor naturale, care a forţat mai multe fabrici producătoare de îngrăşăminte pe bază de azot să limiteze sau să oprească producţia, inclusiv firme precum Yara International ASA din Norvegia şi cel mai important producător european de chimicale, grupul german BASF SE. Gazele naturale reprezintă 80% din costul producţiei de îngrăşăminte, iar în prezent preţurile sunt de patru şi chiar cinci ori mai mari decât nivelul norma.”, explică reprezentanţii grupului Fertilizers Europe, scrie Agerpres.

Potrivit informațiilor, fermierii europeni sunt deja îngrijoraţi că nu vor avea suficiente îngrăşăminte la primăvară. Conform acestora, orice deficit în aprovizionarea cu îngrăşăminte riscă să limiteze cantitatea şi calitatea producţiei agricole în Uniunea Europeană, cel mai mare exportator mondial de grâu şi un important furnizor de orz. De asemenea, orice diminuare a producţiei agricole ar putea genera îngrijorări cu privire la creşterea preţurilor la alimente. În America de Nord, preţul de referinţă la îngrăşăminte a crescut vineri cu 0,4% până la 1.017,87 dolari pentru o tonă scurtă (907,185 kg), în apropiere de nivelul record atins la începutul acestei luni.

Fermierii americani au început deja să reducă utilizarea de îngrăşăminte, iar retailerii cumpără acum numai ce au nevoie în viitorul apropiat, spune Alexis Maxwell, analist la Green Markets. Potrivit acestuia, goana pentru cumpărarea de îngrăşăminte pentru primăvara nu va începe până în februarie.

„Aşa că, pentru moment, aşteptăm şi vedem. Preţurile din restul lumii vor scădea până la nivelul din SUA sau preţurile din SUA vor creşte pentru a ajunge la cele din restul lumii?”, a spus Alexis Maxwell.

#ingrasaminte #productie agricola #fermieri #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.