Preţul unui iPhone creşte de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Cum obține profituri de miliarde

Compania Apple înregistrează profituri record de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Strategia firmei constă în necesitatea consumatorului de a investi în lărgirea capacităţii de stocare a produsului, scrie Bloomberg.

Există trei lucruri pe care le poţi prezice în legătură cu fiecare nouă generaţie de iPhone: va avea o cameră mai bună decât predecesorul său, un procesor mai rapid, iar Tim Cook, directorul executiv al Apple Inc. Îl va numi „cel mai bun iPhone pe care l-am făcut vreodată”.

Pentru toate vrăjitoriile tehnologice, îmbunătăţirile camerei şi ale cipurilor pot părea nespectaculoase. Adevărata magie este efectul lor asupra câştigurilor Apple. Deoarece, spre deosebire de inovaţiile precum Face ID – sistemul de recunoaştere facială utilizat pentru deblocarea iPhone-urilor – îmbunătăţirile camerei şi cipurilor aduc un avantaj dublu companiei cu sediul în Cupertino: consumatorii nu numai că plătesc considerabil pentru noile caracteristici, dar şi ajung, de obicei, să aibă nevoie de mai mult spaţiu de stocare pentru a profita la maximum de aceste funcţii. Iar spaţiul de stocare, se pare, este o maşină de făcut bani incredibilă. De fapt, ar putea fi chiar arma secretă a Apple, scrie Ziarul Financiar.

Cu fiecare îmbunătăţire a calităţii imaginii vine şi o creştere proporţională a cerinţelor de stocare. Noul format foto pe care Apple l-a adăugat la iPhone anul trecut, marca ProRaw, este de până la 12 ori mai mare decât standardul JPEG. Fişierele video mai mari vor exacerba tendinţa. (Aceasta este o veste deosebit de proasta pentru aceia dintre noi ale căror fotografii ocazionale ocupă deja spaţiul ridicol de 36 de giga).

Nevoia consumatorilor de mai mult spaţiu de stocare este extrem de profitabilă. Acolo unde consumatorul este nevoit să plătească 100 de dolari pentru a adăuga 128 de giga de stocare, este puţin probabil ca Apple să plătească mai mult de 20 de dolari pentru acelaşi cip. Dacă preferaţi să stocaţi datele de la distanţă, oferta iCloud a Apple se bucură de marje de profit similare. În plus, cei care au făcut deja alegerea de a opta pentru un iPhone 12 Pro Max de 1.099 de dolar ar putea fi mai puţin îngrijoraţi de investirea unor sume suplimentare pentru un spaţiu de stocare mai generos.

Vitezele mai mari de descărcare şi o putere de procesare mai mare au acelaşi efect. 5G vă promite să descărcaţi la viteze record, cu condiţia unei capacităţi de stocare considerabilă.

Astfel, Apple culege recompensele. Veniturile sale sunt de aşteptat să crească cu 33%, la suma uimitoare de 365 miliarde de dolari, deşi, desigur, doar o parte din aceşti bani provin din opţiuni de extindere a capacităţii de stocare. Acest lucru arată impactul investiţie în tehnologia potrivită asupra multiplicării profitului, chiar şi în absenţa unor noi funcţii sau produse emblematice – preţul mediu de vânzare al unui iPhone a crescut de la 748 de dolari la sfârşitul anului 2019, la 938 de dolari în luna martie.

Aşadar, în timp ce aşteptăm ca Apple să-şi dezvolte următorul produs revoluţionar, fie că este vorba de maşini autonome sau ochelari inteligenţi, cea mai de succes companie din lume ne arată cât de profitabil a devenit jocul său la nivel de centimetri.

#inovatie tehnologica #miliarde #pret #profit #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani