Preţul unui iPhone creşte de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Cum obține profituri de miliarde

Compania Apple înregistrează profituri record de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Strategia firmei constă în necesitatea consumatorului de a investi în lărgirea capacităţii de stocare a produsului, scrie Bloomberg.

Există trei lucruri pe care le poţi prezice în legătură cu fiecare nouă generaţie de iPhone: va avea o cameră mai bună decât predecesorul său, un procesor mai rapid, iar Tim Cook, directorul executiv al Apple Inc. Îl va numi „cel mai bun iPhone pe care l-am făcut vreodată”.

Pentru toate vrăjitoriile tehnologice, îmbunătăţirile camerei şi ale cipurilor pot părea nespectaculoase. Adevărata magie este efectul lor asupra câştigurilor Apple. Deoarece, spre deosebire de inovaţiile precum Face ID – sistemul de recunoaştere facială utilizat pentru deblocarea iPhone-urilor – îmbunătăţirile camerei şi cipurilor aduc un avantaj dublu companiei cu sediul în Cupertino: consumatorii nu numai că plătesc considerabil pentru noile caracteristici, dar şi ajung, de obicei, să aibă nevoie de mai mult spaţiu de stocare pentru a profita la maximum de aceste funcţii. Iar spaţiul de stocare, se pare, este o maşină de făcut bani incredibilă. De fapt, ar putea fi chiar arma secretă a Apple, scrie Ziarul Financiar.

Cu fiecare îmbunătăţire a calităţii imaginii vine şi o creştere proporţională a cerinţelor de stocare. Noul format foto pe care Apple l-a adăugat la iPhone anul trecut, marca ProRaw, este de până la 12 ori mai mare decât standardul JPEG. Fişierele video mai mari vor exacerba tendinţa. (Aceasta este o veste deosebit de proasta pentru aceia dintre noi ale căror fotografii ocazionale ocupă deja spaţiul ridicol de 36 de giga).

Nevoia consumatorilor de mai mult spaţiu de stocare este extrem de profitabilă. Acolo unde consumatorul este nevoit să plătească 100 de dolari pentru a adăuga 128 de giga de stocare, este puţin probabil ca Apple să plătească mai mult de 20 de dolari pentru acelaşi cip. Dacă preferaţi să stocaţi datele de la distanţă, oferta iCloud a Apple se bucură de marje de profit similare. În plus, cei care au făcut deja alegerea de a opta pentru un iPhone 12 Pro Max de 1.099 de dolar ar putea fi mai puţin îngrijoraţi de investirea unor sume suplimentare pentru un spaţiu de stocare mai generos.

Vitezele mai mari de descărcare şi o putere de procesare mai mare au acelaşi efect. 5G vă promite să descărcaţi la viteze record, cu condiţia unei capacităţi de stocare considerabilă.

Astfel, Apple culege recompensele. Veniturile sale sunt de aşteptat să crească cu 33%, la suma uimitoare de 365 miliarde de dolari, deşi, desigur, doar o parte din aceşti bani provin din opţiuni de extindere a capacităţii de stocare. Acest lucru arată impactul investiţie în tehnologia potrivită asupra multiplicării profitului, chiar şi în absenţa unor noi funcţii sau produse emblematice – preţul mediu de vânzare al unui iPhone a crescut de la 748 de dolari la sfârşitul anului 2019, la 938 de dolari în luna martie.

Aşadar, în timp ce aşteptăm ca Apple să-şi dezvolte următorul produs revoluţionar, fie că este vorba de maşini autonome sau ochelari inteligenţi, cea mai de succes companie din lume ne arată cât de profitabil a devenit jocul său la nivel de centimetri.

#inovatie tehnologica #miliarde #pret #profit #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Trei sate din Republica Moldova, Cotiujenii Mari, Rogojeni și Cobîlea se vor transforma în curând în centre de atracție a turiștilor. Primăriile din cele trei localități în parteneriat cu agenți economici și asociații de băștinași au reușit să câștige un grant de 60 de mii de dolari oferit de Guvernul Elveției pentru dezvoltarea infrastructurii turistice. Astfel, moldovenii pot adăuga aceste destinații pe lista lor de călătorii.

Despre aceasta a anunțat UNDP Moldova într-o postare pe Facebook. Proiectul este susținut de PNUD Moldova în cadrul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”.

Potrivit informațiilor, în zona renumitelor bordeie de la Rogojeni va fi construită o scenă în stâncă, care va deveni loc de recreere și activități culturale.

La Cotiujenii Mari se va face „țuică răzășească”, astfel se va lansa brandul „Băutură Răzășească”. Totodată, turiștii vor avea ocazia să guste și „miere răzășească”, produsă de apicultorii care vor învăța la o școala a apicultorului.

Iar stejarul lui Ștefan cel Mare de la Cobâlea va fi loc de popas pentru turiștii care vor alege traseul „Tezaurul strămoșesc”. Acesta va include și cele patru mănăstiri din zonă: Japca, Saharna, Cușelăuca și Dobrușa. La întoarcere, turiștii se vor opri la una din cele două agro-pensiuni, fiecare cu câte 25 de locuri de cazare și o casă rurală, cu patru locuri de cazare.

În cadrul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”, alte 25 de localități mai sunt susținute în reanimarea economiei locale și poziționarea drept comunități pro-busines.