Preţurile gazelor au crescut de pe o zi pe alta cu 10%. O grevă spontană a dat peste cap toate previziunile

Preţurile gazelor din Europa au crescut puternic vineri, cu 10%, deoarece lucrătorii de la operaţiunile din domeniul gazelor naturale ale Chevron din Australia au intrat în grevă, stârnind temeri că o oprire prelungită a producţiei ar putea reduce livrările globale, transmite CNBC.

Acţiunea sindicală de la proiectele Gorgon şi Wheatstone din Australia de Vest urmează discuţiilor zilnice din această săptămână pentru a încerca să se ajungă la un acord.
În cele din urmă, negocierile nu au reuşit, totuşi, să rezolve o dispută de lungă durată cu privire la salarii şi securitatea locurilor de muncă.

În prezent, nu sunt programate alte discuţii între gigantul energetic american Chevron şi sindicatele care reprezintă lucrătorii de la proiectele de gaze naturale lichefiate.

Opriri ale activităţilor, de până la 11 ore, sunt programate să continue până joi, moment în care acţiunea de protest este gata să ajungă la o grevă totală de două săptămâni.

Preţul gazelor pe termen de o lună la hubul Dutch Title Transfer Facility (TTF), un etalon european pentru tranzacţionarea gazelor naturale, a fost tranzacţionat vineri în creştere cu aproximativ 10%, la 36 de euro (38,50 USD) per megawat oră.

”Din păcate, în urma numeroaselor întâlniri şi sesiuni de conciliere în faţa Comisiei de lucru echitabil, rămânem separaţi în termeni cheie”, a spus un purtător de cuvânt al Chevron Australia.

Comisia de lucru echitabil se referă la tribunalul independent de relaţii la locul de muncă din Australia, care a mediat discuţiile.
Chevron Australia a adăugat că sindicatele au solicitat termeni pe care i-au considerat că sunt „de deasupra şi dincolo” de termenii echivalenţi cu alţii din industrie, fără a oferi detalii suplimentare.

Temerile de grevă în Australia, unul dintre cei mai mari exportatori de GNL din lume, au urcat recent preţurile gazelor din Europa, iar analiştii se aşteaptă ca volatilitatea pieţei să persiste pe termen scurt.

Preţurile gazelor europene au crescut la aproximativ 43 de euro luna trecută, dar ulterior câştigurile s-au temperat, deoarece cele două părţi au căutat să găsească o soluţie pe cale amiabilă.

Contractul TTF rămâne cu mult sub vârful extraordinar din vara trecută, de peste 300 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#TTF #scumpire #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe state importante din Uniunea Europeană au condamnat duminică amenințările cu tarife ale președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni, catalogându-le drept „șantaj” în contextul disputei legate de Groenlanda. Reacția vine după ce Washingtonul a anunțat intenția de a majora taxele vamale până când SUA vor primi undă verde pentru achiziționarea teritoriului arctic.

Trump a declarat sâmbătă că va introduce o nouă rundă de tarife în creștere pentru Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos și Finlanda, precum și pentru Marea Britanie și Norvegia. Cele opt state sunt deja supuse unor tarife americane de 10% și 15% și au trimis contingente militare simbolice în Groenlanda, pe fondul escaladării tensiunilor cu Washingtonul privind viitorul insulei aflate sub suveranitatea Danemarcei.

„Amenințările tarifare subminează relațiile transatlantice și riscă să declanșeze o spirală periculoasă”, se arată într-o declarație comună a celor opt state. Acestea au precizat că exercițiile daneze din Groenlanda vizează exclusiv consolidarea securității arctice și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni, reiterând disponibilitatea pentru dialog pe baza principiilor suveranității și integrității teritoriale.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a salutat mesajele ferme de solidaritate din partea Europei. „Europa nu va fi șantajată”, a afirmat ea într-o declarație scrisă, poziție susținută și de ministrul german de finanțe, precum și de premierul Suediei. Ministrul olandez de externe, David van Weel, a fost și mai tranșant, declarând la televiziunea publică din Olanda: „Este șantaj ceea ce face”.

În acest context, Cipru, care deține președinția rotativă a UE, a convocat de urgență ambasadorii statelor membre la Bruxelles, pe fondul intensificării consultărilor între liderii europeni.

Potrivit unor surse apropiate președintelui francez Emmanuel Macron, Parisul insistă pentru activarea așa-numitului „Instrument Anti-Coerciție” al UE – un mecanism nefolosit până acum, care ar putea limita accesul companiilor americane la achiziții publice, investiții, servicii bancare sau comerțul cu servicii, inclusiv cele digitale, domeniu în care SUA înregistrează excedent comercial față de UE.

Apelul lui Macron a fost susținut de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, și de Valerie Hayer, lidera grupului Renew Europe, precum și de asociații industriale din Germania. În schimb, premierul Irlandei, Micheál Martin, a avertizat că activarea imediată a instrumentului ar putea fi „prematură”, deși a subliniat că UE va riposta dacă va fi necesar.

La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, considerată una dintre liderii europeni mai apropiați de Trump, a calificat amenințările tarifare drept „o greșeală”. Ea a declarat că a discutat recent cu președintele american și că acesta „părea dispus să asculte”. Italia nu a trimis trupe în Groenlanda.

Întrebată despre reacția Londrei, secretarul britanic al culturii, Lisa Nandy, a declarat că aliații trebuie să colaboreze cu Statele Unite pentru a dezamorsa conflictul. „Poziția noastră privind Groenlanda este nenegociabilă. Este în interesul nostru comun să lucrăm împreună, nu să declanșăm un război al declarațiilor”, a spus ea pentru Sky News.

Amenințările tarifare pun însă sub semnul întrebării acordurile comerciale recente dintre SUA și Marea Britanie, respectiv UE, criticate deja pentru caracterul lor dezechilibrat. În acest context, Parlamentul European ar putea suspenda procesul de ratificare a acordului comercial UE–SUA. Manfred Weber, liderul celui mai mare grup politic din Parlament, a declarat că votul planificat pentru finalul lunii ianuarie nu mai este posibil în actualele condiții.

Într-o notă și mai dură, deputatul german Juergen Hardt a sugerat, într-un interviu pentru Bild, că un posibil „ultim resort” pentru a-l aduce pe Trump „cu picioarele pe pământ” ar putea fi boicotarea Cupei Mondiale de fotbal găzduite de SUA în acest an.