Preţurile gazelor au crescut de pe o zi pe alta cu 10%. O grevă spontană a dat peste cap toate previziunile

Preţurile gazelor din Europa au crescut puternic vineri, cu 10%, deoarece lucrătorii de la operaţiunile din domeniul gazelor naturale ale Chevron din Australia au intrat în grevă, stârnind temeri că o oprire prelungită a producţiei ar putea reduce livrările globale, transmite CNBC.

Acţiunea sindicală de la proiectele Gorgon şi Wheatstone din Australia de Vest urmează discuţiilor zilnice din această săptămână pentru a încerca să se ajungă la un acord.
În cele din urmă, negocierile nu au reuşit, totuşi, să rezolve o dispută de lungă durată cu privire la salarii şi securitatea locurilor de muncă.

În prezent, nu sunt programate alte discuţii între gigantul energetic american Chevron şi sindicatele care reprezintă lucrătorii de la proiectele de gaze naturale lichefiate.

Opriri ale activităţilor, de până la 11 ore, sunt programate să continue până joi, moment în care acţiunea de protest este gata să ajungă la o grevă totală de două săptămâni.

Preţul gazelor pe termen de o lună la hubul Dutch Title Transfer Facility (TTF), un etalon european pentru tranzacţionarea gazelor naturale, a fost tranzacţionat vineri în creştere cu aproximativ 10%, la 36 de euro (38,50 USD) per megawat oră.

”Din păcate, în urma numeroaselor întâlniri şi sesiuni de conciliere în faţa Comisiei de lucru echitabil, rămânem separaţi în termeni cheie”, a spus un purtător de cuvânt al Chevron Australia.

Comisia de lucru echitabil se referă la tribunalul independent de relaţii la locul de muncă din Australia, care a mediat discuţiile.
Chevron Australia a adăugat că sindicatele au solicitat termeni pe care i-au considerat că sunt „de deasupra şi dincolo” de termenii echivalenţi cu alţii din industrie, fără a oferi detalii suplimentare.

Temerile de grevă în Australia, unul dintre cei mai mari exportatori de GNL din lume, au urcat recent preţurile gazelor din Europa, iar analiştii se aşteaptă ca volatilitatea pieţei să persiste pe termen scurt.

Preţurile gazelor europene au crescut la aproximativ 43 de euro luna trecută, dar ulterior câştigurile s-au temperat, deoarece cele două părţi au căutat să găsească o soluţie pe cale amiabilă.

Contractul TTF rămâne cu mult sub vârful extraordinar din vara trecută, de peste 300 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#TTF #scumpire #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a crescut modest în perioada ianuarie–septembrie 2025, însă datele oficiale arată că avansul este însoțit de dezechilibre tot mai vizibile. Produsul intern brut a urcat cu doar 2%, în condițiile în care creșterea a fost susținută în principal de investiții și consum, în timp ce comerțul extern a tras economia în jos. Exportul net a avut o contribuție negativă de 6,8 puncte procentuale, pe fondul scăderii exporturilor de bunuri cu 7,7% și al majorării importurilor cu 12,2%.

Dezechilibrul comercial s-a adâncit puternic. Importurile au fost de aproximativ trei ori mai mari decât exporturile, iar gradul de acoperire a coborât la doar 33,5%. Deficitul comercial a ajuns la circa 5,22 miliarde de dolari, în creștere cu 30,7% față de perioada similară a anului precedent, semnalând o dependență externă în accentuare.

Presiunile se văd și în contul curent al balanței de plăți. Deficitul s-a majorat cu 41%, până la 2,9 miliarde de dolari, echivalentul a 19,5% din PIB. Evoluția este explicată de reducerea remiterilor cu 3,1%, de cererea internă ridicată și de importurile energetice mai mari. Necesitatea de finanțare externă a economiei a urcat la 19,3% din PIB, un nivel considerat ridicat pentru o economie de dimensiunea Moldovei.

În agricultură, tabloul este neuniform. Producția totală a crescut cu 10,2%, însă sectorul zootehnic a intrat în declin accentuat. Producția animalieră s-a redus cu 10,9%, iar efectivele de porcine au scăzut cu 23,5%, în principal din cauza focarelor de pestă porcină africană. Și numărul bovinelor s-a diminuat cu 3,3%, ceea ce arată că avansul agriculturii este susținut aproape exclusiv de sectorul vegetal.

Inflația anuală a coborât la 6,9% în septembrie 2025, dar rămâne peste intervalul țintit de Banca Națională. Tarifele la energie continuă să exercite presiuni puternice: energia electrică s-a scumpit cu 18,5%, iar încălzirea centralizată cu 35,3%.

Pe piața financiară se observă o expansiune rapidă a creditării. Volumul creditelor noi a crescut cu 27,6%, iar portofoliul total de împrumuturi cu 33,7%. Creditele acordate populației au urcat chiar mai rapid, cu 41,5%. În același timp, creditele neperformante au crescut cu 32,1%, până la 4,3 miliarde de lei. Deși rata NPL rămâne relativ redusă, la 4,7%, dinamica ascendentă începe să ridice semne de prudență.

Execuția bugetară arată venituri în creștere la 92,9 miliarde de lei, cu 14,6% mai mult decât anul trecut, însă cheltuielile au ajuns la 98,4 miliarde de lei. Deficitul bugetar se menține la aproximativ 5,7 miliarde de lei, ceea ce confirmă că statul continuă să cheltuiască peste nivelul încasărilor.

Datoria de stat a urcat la 127,3 miliarde de lei, în creștere anuală de 15,8%, impulsionată în special de majorarea datoriei externe cu 22,4%. Autoritățile consideră nivelul sustenabil, însă ritmul de acumulare este în creștere.

În ansamblu, economia Moldovei continuă să avanseze, dar pe un fundament fragil. Investițiile și consumul mențin creșterea pe linia de plutire, însă slăbiciunile din comerțul extern, adâncirea deficitului de cont curent, problemele din zootehnie și creșterea datoriei publice conturează riscuri tot mai vizibile pentru perioada următoare.